• Acasa
• Anunturi
• Foto-stiri
• Arhiva
• Funny
• Redactia
• Contact

• Actualitate
• Administratie
• Cultura
• Magazin
• Politica
• Sanatate
• Social
• Sport

Abonare RSS

Primisiunile privind economia a noilor miniştri

Ialomiţianu are ca prioritate continuarea acordului cu FMI, “o necesitate pentru România”

Priorităţile lui Tabără: Rezolvarea problemelor financiare şi eliminarea evaziunii fiscale

Deputatul PDL Gheorghe Ialomiţianu, propus pentru ministrul Finanţelor, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că are ca prioritate‚ “continuarea acordului cu FMI, care reprezintă o necesitate pentru România”.

El a spus că nu vrea să prezinte alte priorităţi până nu se finalizează procedura de numirea a sa în funcţia de ministru al Finanţelor.

ntrebat ce priorităţi are pentru mandatul său, Tabără a răspuns: “Pe cât posibil să nu mai importăm, să eliminăm evaziunea fiscală şi să facem astfel încât să nu mai cultivăm buruieni”.

El a spus că nu a făcut o ierarhie a priorităţilor pe care le are în vedere din funcţia de ministru al Agriculturii, dar a arătat că cea mai importantă este problema “financiară” şi că va încerca din acest punct de vedere să afle ce este de decontat, să pregătească bugetul pe anul 2011 şi să vadă ce se întâmplă cu fondurile comunitare.

Valeriu Tabără a spus că va avea o discuţie cu cei implicaţi în implementare proiectelor finanţate din fondurile comunitare.

Boc a anunţat oficial nominalizările lui Ialomiţianu,Tabără, Botiş, Boagiu, Vreme, Ariton

Premierul Emil Boc a anunţat oficial, joi, remanierea miniştrilor Adriean Videanu, Sebastian Vlădescu, Mihai Şeitan, Mihail Dumitru, Gabriel Sandu şi Radu Berceanu şi propunerile de înlocuitori ai acestora – Ion Ariton, Gheorghe Ialomiţianu, Ioan-Nelu Botiş, Valeriu Tabără, Valerian Vreme şi Anca Boagiu.

Boc a precizat că miniştrii Adriean Videanu, Radu Berceanu şi Gabriel Sandu şi-au depus mandatele de ministru pentru a fi utilizaţi şi a-şi spune experienţa în cadrul partidului.

Premierul a menţionat că propunerile de remaniere urmăresc două obiective: continuarea programelor de reformă începute şi ca în 2011 România să treacă pe creştere economică.

Emil Boc a precizat că cei propuşi pentru înlocuirea miniştrilor remaniaţi sunt parlamentari, arătând că se bazează pe expertiza lor de specialitate.

“Toţi colegii parlamentari candidaţi deţin funcţii de conducere în structurile de specialitate ale comisiilor parlamentare”, a spus Boc.

Primul-ministru a ţinut să le mulţumească public miniştrilor remaniaţi, nominalizându-i pe Sebastian Vlădescu, Mihai Şeitan, Mihai Dumitru, Radu Berceanu, Adrian Videanu şi Gabriel Sandu.

El a arătat că aceştia au fost “oameni de echipă” şi şi-au pus expertiza profesională în slujba Guvernului.

“Pentru efortul pe care l-au depus, ţin să le mulţumesc public că au făcut parte din această echipă guvernamentală”, a adăugat Emil Boc.

El a mai arătat că are convingerea că echipa guvernamentală înnoită va aduce la îndeplinirea celor două obiective, ducerea până la capăt a reformelor începute şi creştere economică.

Premierul a spus că aceste propuneri de remaniere vor fi înaintate preşedintelui României, potrivit Constituţiei.

Constituţia prevede, la articolul 85, că, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

Parlamentarii PDL au votat pentru remanierea Guvernului

Parlamentarii PDL au votat, miercuri seară, în majoritate, pentru remanierea Guvernului, înregistrându-se doar 12 abţineri, varianta ca Executivul să-şi depună demisia întrunind doar şase voturi “pentru”, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din PDL.

Sursele au menţionat că la întâlnirea de miercuri seară de la Parlament la care au participat premierul, miniştri, lideri PDL şi parlamentari ai partidului a fost votată remanierea Cabinetului, fiind înregistrate doar 12 abţineri.

De asemenea, a fost supusă votului şi varianta demisiei Guvernului, care a întrunit doar 6 voturi “pentru”.

Grupurile parlamentare PDL din Camera Deputaţilor şi Senat s-au reunit la ora 19.00, premierul Emil Boc prezentând parlamentarilor democraţi liberali o analiză a situaţiei economice a ţării. După această prezentare, parlamentarii au luat cuvântul pentru a-şi spune punctul de vedere.

Guvernul a propus un salariu minim de 650 de lei. Sindicaliştii au respins şi această variantă

Venitul minim garantat, dat de agenţii de prestaţii sociale, nu de primării, în funcţie de proprietăţi

Primarul Decebal Arnăutu la A.O.R.

Legea accelerării proceselor în Justiţie, adoptată de Senat, cu voturile PDL şi PNL

Guvernul propune majorarea salariilor cu procente cuprinse între 1 şi 20, în 2011

Plenul Senatului se reuneşte, în sesiune extraordinară, Legea ANI este pe ordinea de zi

Udrea: MDRT va subvenţiona dobânzile la creditele pentru reabilitarea termică a locuinţelor

Liderul PDL Elena Udrea a declarat, joi, că printr-o OUG se va putea realiza reabiltiarea termică a apartamentelor cu credite angajate de asociaţiile de locatari sau proprietari, garantate de stat şi cu dobânzi subvenţionate de Ministerul Dezvolării Regionale şi Turismului. Ministrul Dezvolării Regionale şi Turismului a declarat că la şedinţa organizaţiei PDL Bucureşti care s-a ţinut joi s-a discutat despre nevoia de a mediatiza, prin instituţia pe care o conduce, un proiect extrem de important al Guvernului, referitor la reabilitarea termică a locuinţelor. Ea a spus că bugetul Ministerului nu acoperă nevoia acestui program, “care a devenit de succes anul trecut, în 2009″.Udrea a apreciat că, dacă programul ar continua în forma în care derulează în acest moment, ar înseamna ca cele aproximativ trei milioane de apartamente din România “să fie reabiltiate în 100 de ani”.”Ca urmare, am luat iniţiativa să propunem posibilitatea reabilitării termice atât a apartamentelor, cât şi a caselor pe pământ cu credite angajate de asociaţiile de proprietari sau chiar de proprietari, credite garantate de stat şi cu dobânzi subvenţionate de Ministerul Dezvolării Regionale şi Turismului. Această hotărâre s-a luat la nivelul guvernului printr-o ordonanţă de Guvern, ea se implementează în acest moment prin CEC şi urmează să avem un contract, o convenţie şi cu BCR. Aşteptăm şi alte bănci care să vină în acest proiect şi care vor acorda aceste credite pe termen de cinci ani către asociaţiile de proprietari sau proprietari, care doresc să-şi facă reabilitarea termică”, a explicat Elena Udrea.Ea arătat că este important ca această posibilitate să fie mediatizată şi să se facă întâlniri cu asociaţiile de proprietari, în condiţiile în care din ce în ce mai mulţi înţeleg avantajul unei locuinţe reabilitate “mai ales atunci când vin facturile la întreţinere iarna”.În opinia lui Udrea, facturile de încălzire au scăzut foarte mult la locuinţele reabilitate.

Funeriu: Cu cât organizarea în educaţie este mai bună, cu atât impactul rectificării va fi mai mic

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a afirmat, joi, la Timişoara, că impactul pe care îl va avea asupra domeniului educaţiei rectificarea bugetară, prin care ministerul a pierdut aproape 500 de milioane de lei, va fi scăzut dacă organizarea este bună. Întrebat de corespondentul MEDIAFAX dacă educaţia va fi afectată de rectificarea bugetară aprobată, miercuri, de Guvern, prin care Ministerul Educaţiei a pierdut 494,6 milioane de lei, Funeriu a răspuns: “Cu cât organizarea este mai bună, cu atât impactul acestor măsuri va fi mai scăzut”. ”Dacă nu te organizezi mult, mult mai bine, există riscul să se producă o serie de disfuncţionalităţi. Totul ţine, de fapt, de cât de mult durează perioada de stres bugetar. Cu cât măsurile pe care le luăm sunt mai corecte – şi vă asigur că ele sunt -, cu cât organizarea este mai bună, cu atât impactul acestor măsuri va fi scăzut. De aceea îmi doresc să intrăm în parametri normali cât mai repede, iar intrarea în parametri se va face cu cât mai repede vor fi luate măsurile bune pe care noi le-am luat”, a afirmat ministrul Educaţiei.El a spus că, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, calitatea învăţământului în România nu a crescut, deşi investiţia în educaţie a crescut “foarte mult”, banii fiind “disipaţi de un sistem ineficient”.”Avem un studiu al Băncii Mondiale care ne arată că, din păcate, calitatea educaţiei nu a crescut, cu toate că investiţia în educaţie a crescut foarte mult. Întrebarea este unde sunt banii? Banii au fost disipaţi de un sistem ineficient. Sunt notorii cazurile de lucrări făcute pe nişte sume de bani incredibil de mari. Există, evident, aspectul optimizării folosirii banului public. Şi atunci când sistemul este optim şi investiţia va avea efectul scontat”, a mai afirmat Funeriu.Potrivit ministrului Educaţiei, “în afara unei finanţări corecte” şi a utilizării banilor “în mod cinstit” nu se poate face performanţă în educaţie.”Performanţă în afara unei finanţări corecte şi a unui sistem capabil să utilizeze aceşti bani în mod cinstit este foarte dificil de făcut. În acelaşi timp, modul în care utilizăm şi organizăm sistemul, chiar şi în aceste condiţii de stres financiar, îşi va spune cuvântul. (…) Dar trebuie să ne încadrăm în ceea ce România îşi poate permite”, a mai spus Funeriu.El a dat ca exemplu examenul de titularizare de anul acesta care, în opinia sa, a fost organizat “în mod corect” şi “cu cheltuieli minime”.Guvernul a aprobat, miercuri, prima rectificare bugetară din acest an, prin care sunt tăiate alocaţiile mai multor ministere şi acordate fonduri în special pentru plata pensiilor, indemnizaţiilor de şomaj şi altor alocaţii de natură socială, cu scopul de a evita “declanşarea unor conflicte sociale”.

Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an

Guvernul a aprobat, miercuri, prima rectificare bugetară din acest an, prin care sunt tăiate alocaţiile mai multor ministere şi acordate fonduri în special pentru plata pensiilor, indemnizaţiilor de şomaj şi altor alocaţii de natură socială, cu scopul de a evita “declanşarea unor conflicte sociale”.

Conform proiectului de rectificare, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale va primi în plus 4,36 miliarde lei, reprezentând transferuri de la bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru finanţarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi a pensiilor IOVR, indemnizaţiilor reparatorii, alocaţiilor de stat pentru copii, alocaţiilor familiale, indemnizaţiilor pentru creşterea copilului şi altor ajutoare sociale.

Ministerul Sănătăţii va primi la rândul său încă 2,81 miliarde lei, reprezentând transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru acoperirea deficitului.

Alte fonduri vor fi alocate Ministerului Mediului şi Pădurilor (241,2 milioane lei), Ministerului Economiei (207,1 milioane lei), Ministerului Culturii (56,9 milioane lei, pentru restaurarea şi reabilitarea monumentelor istorice, precum şi consolidarea unor clădiri culturale, ca Biblioteca Naţională a României, Teatrul I.L. Caragiale), Ministerului Comunicaţiilor (49,6 milioane lei, în principal, pentru plata serviciilor de închiriere de licenţe aferente produselor Microsoft), Academiei Române (17 milioane lei, pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile).

Vor fi însă tăiate bugetele Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ( cu 494,6 milioane lei), Ministerului Administraţiei şi Internelor (476,8 milioane lei), Ministerului Apărării Naţionale (278,5 milioane lei), Ministerului Justiţiei (198 milioane lei), Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (168,6 milioane lei), Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (142,5 milioane lei), Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (121,7 milioane lei), Ministerului Public (105,2 milioane lei).

Guvernul apreciază în nota de fundamentare a proiectului că vor fi asigurate fondurile pentru plata integrală şi la timp a pensiilor de asigurări sociale de stat şi a indemnizaţiilor de şomaj şi “evitarea declanşării unor conflicte sociale”.

Veniturile estimate la bugetul consolidat scad la rectificare cu 3,4 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi reduse doar cu 714 milioane lei, cele mai mari diminuări de venituri fiind la impozitul pe venit, accize şi impozitul pe profit, Guvernul bazându-se pe resurse suplimentare din creşterea TVA.

Cheltuielile pe acest an ale bugetului asigurărilor pentru şomaj vor fi majorate cu 1,1 miliarde lei prin rectificarea bugetară, Guvernul anticipând pentru perioada imediat următoare o reducere a numărului de salariaţi faţă de prognoza utilizată la construcţia iniţială a bugetului.

Sumele defalcate din TVA alocate de la bugetul de stat către bugetele locale vor fi reduse la rectificarea bugetară cu 2,1 miliarde lei, scădere care va afecta atât fondurile pentru salarii şi sporuri în învăţământul preuniversitar, cât şi cele pentru alocaţii sociale, săli de sport şi drumuri.

Bugetul CFR Călători şi cel al Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare vor fi suplimentate de Guvern pentru acoperirea unor datorii faţă de alte companii, inclusiv către E.ON Gaz, condiţia fiind însă ca sumele astfel încasate de către furnizorul de gaze să fie vărsate la buget ca dividende.

Proiectul mai prevede că Electrica şi Romgaz vor dona la buget câte 400 milioane lei, iar Loteria va dona 74 milioane lei din profitul anilor precedenţi şi vânzări de active, iar firmele subvenţionate şi cu pierderi anterioare, dar care înregistrează profit în 2010 vor repartiza profitul pentru acoperirea acestor pierderi.

Pentru întregul an se estimează o reducere în termeni reali a Produsului Intern Brut de 1,7-1,9%, comparativ cu creşterea de 1,3% avută în vedere la fundamentarea bugetului iniţial, şi un deficit bugetar de 6,8%, faţă de 5,9% iniţial.

Premierul Emil Boc a declarat, la finalul şedinţei de guvern, că ministerele au fost obligate să îşi reprioritizeze proiectele de investiţii şi să accepte ca prin rectificarea bugetară să fie asigurate fonduri doar pentru acele lucrări care pot fi încheuate în acest an.

Printre proiectele bugetate în continuare au fost menţionate finalizarea lucrărilor la centura Bucureşti pe secţiunea Chitila-Voluntari, la autostrada Cernavodă-Constanţa şi la centura municipiului Constanţa, astfel încât în vara anului viitor să se poată circula în regim de autostradă pe tronsonul Piteşti-Constanţa.

Alte proiecte bugetate din domeniul transporturilor sunt finalizarea a 12 kilometri din Autostrada Transilvania, între Câmpia Turzii şi Turda, şi încheierea lucrărilor la centura Iaşi, Caransebeş, Cluj-Napoca, Sibiu.

La acestea se adaugă finalizarea a 1.396 locuinţe pentru tineri, a 300 kilometri de drumuri judeţene şi comunale, a reţelelor de apă în 104 localităţi, a sistemului integrat de apă în 17 localităţi, precum şi reabilitarea termică a 29.690 apartamente.

Premierul a amintit totodată că prin rectificarea bugetară au fost asigurate fonduri pentru achitarea datoriilor restante ale statului în sistemul de sănătate (1,9 miliarde lei) şi a datoriilor unor companii de stat (500 milioane lei).

CE: Este încurajator că România a lansat o nouă dezbatere în Parlament pe tema ANI

CE apreciază drept încurajator faptul că România a răspuns îngrijorărilor referitoare la Legea ANI exprimate în cel mai recent raport al Comisiei pe tema justiţiei, lansând în Parlament o nouă dezbatere pe această temă. ”Este încurajator că România a răspuns îngrijorărilor exprimate în ultimul raport privind MCV cu privire la Legea ANI şi a lansat o nouă dezbatere pe această temă la nivelul Parlamentului”, a declarat Amelia Torres, purtător de cuvânt al CE, întrebată de un jurnalist în legătură cu aprobarea, în Camera Deputaţilor, a noului proiect de Lege ANI.Ea a spus că Executivul european va analiza noua Lege ANI după adoptarea sa în formă finală.Raportul CE pe tema justiţiei din România, publicat la finalul lunii iulie a apreciat că Legea ANI compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sancţionare şi de confiscare a bunurilor nejustificate şi nu este conformă cu angajamentele asumate de România la momentul aderării. Executivul UE “invita” România să ia o serie de măsuri imediate în lupta împotriva corupţiei, menţionând explicit corectarea Legii ANI, monitorizarea sancţiunilor aplicate în cazurile de corupţie la nivel înalt şi instaurarea transparenţei depline în domeniul achiziţiilor publice.Autorii documentului afirmau totodată că modificările aduse Legii Agenţiei Naţionale de Integritate “întrerup evoluţia încurajatoare a instituţiei”.Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în aceeaşi zi, că formularea din raportul CE privind noua Lege a ANI i se pare “extrem de dură, pe bună dreptate”, el citând din document şi menţionând, la un moment dat, că “poate aude şi domnul Frunda”. Legea ANI a fost adoptată, luni, de Camera Deputaţilor, cu 204 voturi “pentru”, două voturi “împotrivă” – Tudor Chiuariu şi Mihăiţă Călimente (PNL) – şi două abţineri – Daniel Oajdea (PDL) şi Tudor Ciuhodaru (independent).Legea a fost adoptată în absenţa deputaţilor PSD, care părăsiseră sala la momentul votului.Comisiile juridică şi pentru drepturile omului din Senat au adoptat, marţi, raport favorabil la Legea ANI în forma votată de Camera Deputaţilor, eliminând însă liderii sindicali din sfera de aplicabilitate a actului normativ.

Subvenţiile la căldură ar putea fi menţinute în această iarnă

Grupul interministerial care analizează variantele privind subvenţiile acordate populaţiei pentru plata energiei termice va propune premierului Emil Boc ca ajutoarele să fie menţinute în această iarnă, iar investiţiile în sistemele actuale să fie sistate, potrivit preşedintelui ISPE, Dan Gheorghiu.Vom propune premierului Emil Boc menţinerea subvenţiilor în acest an. Trebuie să se oprească investiţiile în tehnologiile vechi şi înlocuirea lor cu unele noi, pentru reducerea consumului de energie primară şi diminuare a poluării”, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, preşedintele Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), Dan Gheorghiu. Premierul Emil Boc a cerut recent mai multor miniştri ca până joi, 19 august, să îi prezinte un raport privind variantele de subvenţii la energia termică furnizată în sistem centralizat populaţiei. Grupul interministerial este format din reprezerntanţi ai ministerelor Economiei, Muncii, Administraţiei, Mediului şi Finanţelor, precum şi din oficiali ai Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi ai ISPE. Gheorghiu a adăugat că o parte din banii pentru înlocuirea sistemelor centralizate actuale de furnizare a căldurii către populaţie ar putea fi atraşi din vânzarea certificatelor de CO2.El nu a putut preciza care va fi nivelul investiţiilor pentru înlocuirea tuturor sistemelor termice din cele 85 de oraşe unde căldura este asigurată în sistem centralizat.Totodată, transferul unor centrale electrotermice de la autorităţi locale către Ministerul Economiei nu va fi figura printre propunerile care vor fi transmise primului-ministru, a mai spus Gheorghiu.Preşedintele Traian Băsescu a anunţat în luna mai, după finalizarea negocierilor cu FMI, un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare, printre care şi diminuarea masivă a subvenţiilor la încălzire prin direcţionarea fondurilor doar către persoane cu venituri reduse.Scrisoarea de intenţie la acordul stand-by, redactată după negocierile din luna august cu FMI, relevă că Guvernul s-a angajat inclusiv să elimine subvenţiile la încălzire.

Institutul pentru Poilitici Publice critică decizia PSD de a nu vota Legea ANI în Camera Deputaţilor

Legea ANI a fost adoptată Camera Deputaţilor în absenţa deputaţilor PSDInstitutul pentru Politici Publice (IPP) critică public gestul Partidului Social Democrat (PSD) de a nu participa astăzi la dezbaterea în plenul Camerei Deputaţilor a Legii privind Agenţia Naţională de Integritate. “Considerăm că decizia PSD de a nu îşi exprima votul pe varianta dezbătură de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este un act lipsit de responsabilitate politică, întrucât toţi parlamentarii şi partidele din care aceştia provin, se fac prin aceste atitudini responsabili pentru sancţiunile şi criticile de la nivel european primite de către România odată cu publicarea celui mai recent Raport al Comisiei Europene privind justiţia. De asemenea, reamintim tuturor deputaţilor PSD că potrivit Regulamentului de funcţionare şi organizare al Camerei Deputaţilor – Secţiunea a 5-a, Procedura de vot, opțiunea de a semna lista de prezenţa, dar de nu a participa la vot, NU EXISTĂ. În faţa acestei situaţii, facem un apel către Preşedintele partidului parlamentar PSD, Victor Ponta, respectiv către liderul grupului parlamentar PSD din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, să explice public motivul acestui gest şi să îşi exprime poziţia cu privire la Legea ANI, aşa cum a fost ea dezbătută în Comisia juridică din Camera Deputaţilor. “Legea ANI a fost adoptată, luni, de Camera Deputaţilor, cu 204 voturi “pentru”, două voturi “împotrivă” – Tudor Chiuariu şi Mihăiţă Călimente (PNL) – şi două abţineri – Daniel Oajdea (PDL) şi Tudor Ciuhodaru (independent).Legea a fost adoptată în absenţa deputaţilor PSD, care părăsiseră sala la momentul votului.Preşedintele Camerei, Roberta Ansatase, a mulţumit reprezentanţilor puterii şi ai PNL pentru prezenţa în plen şi pentru vot.Împotriva Legii ANI au votat, potrivit apelului nominal efectuat de secretarul Camerei Dumitru Pardău (PDL), deputaţii PNL Tudor Chiuariu şi Mihăiţă Călimente, abţinerile aparţinând deputatului PDL Daniel Oajdea şi deputatului independent Tudor Ciuhodaru.Voturile favorabile au aparţinut deputaţilor PDL, UDMR, PNL, grupului minorităţilor şi indepenedenţilor.Deputatul PSD Marian Săniuţă a declarat, luni, în plenul Camerei, că proiectul Legii ANI este vechi, incomplet şi neconstituţional, arătând că Agenţia poate fi folosită ca element de luptă politică.

Guvernul şi-ar putea asuma din nou răspunderea pentru Codul Muncii şi Codul Social

Guvernul şi-ar putea asuma din nou  răspunderea în faţa Parlamentului, în septembrie sau octombrie, pentru adoptarea unor legi importante, precum Codul asistenţei sociale şi modificarea Codului Muncii şi a Legii salarizării unitare în sectorul bugetar, a anunţat, joi, premierul Emil Boc.

El a precizat, la postul public de televiziune, că decizia asumării răspunderii va fi luată în funcţie de discuţiile din Coaliţie şi de graficul de adoptare a acestor legi.

” Nu voi ezita să îmi asum din nou răspunderea în Parlament pentru legi importante, dacă va fi cazul”, a spus Boc, susţinând că nu se teme de moţiuni de cenzură.

Premierul a anunţat miercuri că Guvernul va înainta Parlamentului, în luna octombrie, un pachet legislativ care va modifica textul Codului Muncii şi va include noi prevederi privind Legea sindicatelor, Legea patronatelor şi Legea contractelor colective, pentru “flexibilizarea forţei de muncă”.

Consilierul Tudorel Axinia renunţa la mandatul de ales local

Imediat ce pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare de Consiliu Local din 12 august a intrat proiectul privind desemnarea noului Consiliu de Administraţie a Spitalului Orăşenesc Tîrgu Neamţ, directorul acestei instituţii Tudorel Axinia a anunţat că renunţă la mandatul de consilier local.

Dânsul a punctat faptul că cei doi ani în care a făcut parte din legislativul local a căpătat o mare experienţă care îi va folosi în viitor. În ceea ce proveşte unitatea pe care o conduce a asigurat că actul medical se va realiza la, cel puţin, aceeaşi calitate, şi că în urma managementului de până acum, la descentralizare nu se înregistra niciun fel de datorie către nimeni din partea spitalului.

Dr. Tudorel Axinia a fost numit ca director al Spitalului orasenesc Tîrgu Neamţ în 27 august, anul trecut după ce dr. Mihaela Antohi şi-a dat demisia din această funcţie. Este medic la spitalul orăşenesc din 1985, este doctor în ştiinţe medicale şi medic primar medicină internă.

Guvernul alocă 500 milioane lei pentru ştergerea datoriilor companiilor de stat faţă de firme

Guvernul va aloca fonduri totale de 1,9 miliarde lei pentru achitarea datoriilor statului în sistemul de sănătate, precum şi 500 milioane lei pentru ştergerea datoriilor acumulate de companii de stat faţă de firme care înregistrează la rândul lor datorii la buget, a declarat, miercuri, premierul Boc.El a precizat că fondurile vor fi alocate prin rectificarea bugetară, programată pentru săptămâna viitoare.Arieratele statului au ajuns la finele lunii iunie la 2 miliarde lei, aproape dublu faţă de ţinta stabilită în acordul cu FMI pentru jumătatea anului, de 1,09 miliarde lei, creşterea faţă de luna martie fiind de 240 milioane lei, potrivit scrisorii suplimentare de intenţie, obţinută şi prezentată săptămâna trecută de MEDIAFAX.Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a afirmat atunci că boardul instituţiei va elibera următoarea tranşă de 914 milioane de euro din acordul stand-by după ce autorităţile române vor îndeplini precondiţiile stabilite, printre care şi plata a două miliarde lei în contul arieratelor statului.

Deputaţii din Comisia juridică au reintrodus în Legea ANI prevederile eliminate de Senat

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat marţi cu unanimitate de voturi, forma proiectului legii ANI care va intra în dezbaterea plenului, în sesiunea extraordinară din 16 august, în actul normativ fiind reintroduse prevederile respinse anterior de către Senat.

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei, deputatul PDL Daniel Buda, a declarat după şedinţă că, practic, textul rezultat reprezintă vechea formă a Legii ANI, care a fost trimisă de la Cameră la Senat.

“S-a revenit la vechea formă a legii, care a fost trimisă de la Cameră la Senat. S-au reintrodus comisile de anchetă de pe lângă Curţile de Apel, s-a prevăzut un singur formular al declaraţiei de avere, care, în forma în care va fi afişat pe site – cu datele de identificare blurate – va respecta decizia Curţii”, a spus Buda.

Potrivit preşedintelui Comisiei juridice, formularul declaraţiei de avere va conţine date legate de bijuterii, conturi, case, singurul lucru care nu va apărea fiind adresa imobilelor.

“Vor apărea contractele derulate cu statul de către demnitari, în declaraţiile de interese. Am introdus şi cardurile de credit, pentru că s-a apreciat că ar intra în sfera împrumuturilor bancare. S-a lărgit, de asemenea, şi sfera persoanelor obligate să depună declaraţii de avere la membrii CES şi liderii confederaţiilor sindicale”, a mai spus Buda.

El a arătat că deputaţii din Comisia juridică au înlăturat din cuprinsul legii toate aspectele despre care au apreciat că ar încălca normele de tehnică legislativă, încercând să dea acestui proiect de lege fluenţă legislativă şi coerenţă în ceea ce priveşte sistematizarea.

“Vreau să cred că acest proiect satisface deciziile Curţii şi aşteptările Comisiei Europene, astfel încât să nu mai planeze asupra României pericolul blocării fondurilor europene”, a spus Buda.

La şedinţa comisiei a fost prezent, pentru prima parte a dezbaterilor, şi premierul Emil Boc, care a declarat că Guvernul susţine forma actului normativ adoptat de către Camera Deputaţilor şi a solicitat deputaţilor reintroducerea în lege a prevederilor respinse de Senat.

Comisia juridică a Camerei a stabilit reintroducerea în Legea ANI a termenului de trei ani în care Agenţia poate face verificări, precum şi reintroducerea prevederii referitoare la o singură declaraţie de avere, aşa cum a solicitat, în punctul său de vedere, susţinut în faţa Comisiei, premierul Emil Boc.

De asemenea, deputaţii din comisie au decis să instituie obligativitatea de a-şi depune şi publica declaraţiile de avere pentru liderii de sindicat şi membrii CES, asemenea parlamentarilor, primarilor şi celorlalte categorii supuse acestei prevederi.

Curtea Constituţională a decis, în 19 iulie, că este neconstituţională legea adoptată de Parlament privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Boc cere miniştrilor ca variantele de subvenţii la încălzire să îi fie prezentate în maxim zece zile

Premierul Emil Boc a cerut miniştrilor implicaţi ca într-un termen de maximum zece zile, până la 19 august, să îi prezinte un raport privind variantele de subvenţii la energia termică furnizată în sistem centralizat pentru populaţie, au transmis, luni, reprezentanţii Guvernului.Raportul va fi elaborat de către un comitet interministerial, din care fac parte miniştrii Economiei, Muncii, Administraţiei, Mediului, precum şi oficiali ai Ministerului Finanţelor şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.Solicitarea de prezentare a variantelor de subvenţionare a fost adresată de către premierul Emil Boc într-o reuniune de lucru organizată, luni, la Palatul Victoria.Preşedintele Traian Băsescu a declarat în luna mai, după finalizarea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional, un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare, printre care şi diminuarea masivă a subvenţiilor la încălzire prin direcţionarea fondurilor doar către persoane cu venituri reduse.

Guvernul a aprobat normele de aplicare a ultimelor modificări la Codul Fiscal

Guvernul a aprobat, luni, normele metodologice de aplicare a ultimelor modificări efectuate la Codul Fiscal, prin care a fost extinsă baza de impozitare, norme care reglementează inclusiv sistemul de impunere în cazul persoanelor plătite prin drepturi de autor.

n şedinţa de săptămâna trecută, organizată miercuri, Guvernul a decis să amâne aprobarea normelor până la începutul acestei săptămâni, pentru a fi prezentate în dezbatere publică.

Executivul a mai anunţat atunci că a hotărât ca persoanele care sunt angajate cu carte de muncă şi remunerate doar ocazional cu drepturi de autor, precum la realizarea unei cărţi, să nu plătească CAS pentru banii primiţi prin drepturi de autor.

La finalul şedinţei de luni, ministrul Muncii, Mihai Şeitan, a declarat că, în cazul remuneraţiilor ocazionale cu drepturi de autor, scutirea de la plata CAS va fi posibilă atunci când astfel de plăţi nu sunt efectuate la intervale de timp regulate.

“Legislaţia pe care o lansăm acum nu se referă la schimbări de modalităţi de activitate şi acoperire financiară a acesteia prin raportul de muncă. Drepturi de autor în orice situaţie se plătesc, fie că sunt acoperite alături şi de un salariu, fie că nu sunt acoperite, fie că sunt periodice, fie că sunt ocazionale, deci se referă la o creaţie orecare, sunt în continuare admise. Singura problemă este că în cazul în care există repetitivitate, aceste elemente să fie considerate venituri de natură salariale şi să se plătească această contribuţie”, a spus Şeitan.

Conform proiectului normelor de aplicare a Codului Fiscal, veniturile din drepturi de autor vor fi incluse în categoria celor obţinute din activităţi independente, astfel încât impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii nu vor fi recalculate şi datorate solidar de către plătitor şi beneficiar.

În situaţia persoanelor care realizează lunar venituri de natură profesională, baza de calcul a contribuţiilor individuale reprezintă cuantumul total net al veniturilor de natură profesională realizate lunar, din toate sursele de venit, în situaţia in care acest cuantum nu depăşeşte echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, sau echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, în situaţia în care cuantumul total net al veniturilor de natură profesională realizate lunar, din toate sursele de venit, este mai mare decât echivalentul acestui plafon.

În situaţia persoanelor care nu realizează lunar venituri de natură profesională, baza de calcul a contribuţiilor individuale este cuantumul total net al veniturilor de natură profesională realizate anual, din toate sursele de venit, dacă acest cuantum nu depăşeşte echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, sau echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, în situaţia în care cuantumul total brut al veniturilor de natură profesională realizate anual, din toate sursele de venit, este mai mare decât echivalentul acestui plafon.

Nu constituie venituri de natură profesională cele obţinute din cedarea folosinţei bunurilor, investiţii, pensii, activităţi agricole, premii şi jocuri de noroc, transferul proprietăţilor imobiliare şi vânzarea bunurilor în regim de consignaţie.

Contribuţiile individuale vor fi impuse inclusiv în situaţia în care veniturile de natură profesională sunt realizate de persoane pentru care asigurarea în sistemul asigurărilor pentru şomaj este în prezent facultativă.

Persoanele asigurate în alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii, nu vor plăti contribuţii individuale de asigurări sociale.

Guvernul a anulat sau suspendat circa 20.000 dosare de ajutoare sociale suspecte de fraudă

Un sfert dintre dosarele de asigurare  a venitului minim garantat controlate de către autorităţi au fost suspendate sau anulate, deoarece beneficiarii nu aveau dreptul să primească acest sprijin, la care se adaugă alte mii de dosare anulate pentru indemnizaţii de handicap şi pensii de invaliditate.

Datele prezentate duminică la videoconferinţa Guvernului cu prefecţii, de către ministrul Muncii, Mihai Şeitan, relevă că autorităţile au verificat până în prezent aproximativ 50% dintre dosarele în baza cărora este asigurat venitul minim garantat, control în urma căruia s-a impus suspendarea sau anularea a 24% dintre aceste dosare, încheiate cu persoane care nu aveau dreptul să primească acest sprijin.

Ministrul a arătat că există localităţi în judeţele Bacău, Prahova, Timiş şi Prahova în care au fost anulate toate dosarele încheiate pentru venitul minim garantat, numărul acestora ridicându-se la peste 10.000 persoane.

În cazul indemnizaţiilor pentru handicap, din cele peste 40.000 dosare verificate au fost suspendate circa 6.000 dosare, din cauza suspiciunilor de fraudă, urmând să fie aplicate “sancţiuni juridice şi penale”, potrivit sursei citate.

Şeitan a adăugat că au fost verificate şi 39.000 dosare pentru pensii de invaliditate, iar rezultatul controlului a condus la “depensionarea” a 3.200 persoane.

Primarul din Cogealac si alti cinci localnici, arestati pentru 29 de zile

Primarul din comuna constanteana Cogealac si cinci localnici au primit mandate de arestare. Judecatorii din Constanta au admis cererea procurorilor, care-i acuza pe cei 6 de tulburarea ordinii publice, ultraj contra bunelor moravuri si asociere în vederea savarsirii de infractiuni.
Avocatii apararii au depus recurs, care se va judeca astazi.

Audierile în cazul celor sase retinuti în scandalul din Cogealac au durat aproape 10 ore. La final, primarul comunei si cei cinci sateni au primit mandate de arestare preventiva pentru 29 de zile.

Avocatul primarului din Cogealac sustine ca acuzatiile formulate împotriva clientului sau sunt abuzive si au conotatii politice. Cei sase barbati au fost dusi în arestul Inspectoratului Judetean de Politie Constanta.

Scandalul dintre autoritatile locale din Cogealac si firma care monteaza centralele eoliene a început în urma cu mai multi ani. Motivul? Societatea si-a luat aviz de constructie de la consiliul judetean si nu de la cel local. Acum, compania îl acuza pe primarul Cati Hristu ca este cel care a organizat protestul, pentru a întarzia punerea în aplicare a proiectului.

Luni, cateva zeci de localnici din Cogealac, în frunte cu primarul Cati Hristu, au luat cu asalt parcul eolian si s-au încaierat cu agentii de paza. Amenintati cu bate, acestia au tras în sateni cu pistoale cu bile.

Cinci oameni au ajuns la spital cu rani usoare. Scandalul a fost potolit într-un final de interventia pompierilor si a mascatilor.

www.bzi.ro

Noua grilă a Legii salarizării unitare va fi finalizată pe 12-13 august şi adoptată în septembrie

Noua grilă a Legii salarizării unitare va fi finalizată şi prezentată în dezbatere în jurul datei de 12-13 august, urmând ca proiectul de lege să fie adoptat de Guvern la începutul lunii septembrie şi transmis Parlamentului, a declarat, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, ministrul Muncii, Mihail Şeitan.

“Legea salarizării, cu noua grilă, va fi elaborată şi pusă în dezbatere în jurul datei de 12-13 august, iar la inceputul lunii septembrie va fi adoptată de Guvern şi trimisă la Parlament”, a spus ministrul.

El a apreciat că prin noua lege vor fi eliminate şi discrepanţele de salarii între diferite ministere.

După o şedinţă de guvern organizată în luna iunie, surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că unii miniştri au reclamat în Guvern că funcţionari din subordine, ca şoferi, secretare şi alţi angajaţi, vor să plece la alte ministere unde au văzut că se câştigă mai bine, mai ales după prezentarea publică a veniturilor, şi au generat o discuţie în urma căreia s-a decis ca salariile acestora să fie uniformizate.

Miniştrii au reclamat faptul că mai mulţi funcţionari pe care îi au în subordine, precum şoferi, secretari, dar şi angajaţi încadraţi pe alte posturi, sunt tentaţi să plece spre alte ministere şi instituţii publice unde au observat că persoane încadrate pe un post echivalent sunt mai bine remunerate, nemulţumire amplificată după prezentarea publică a veniturilor din aceste instituţii.

În urma discuţiei din Guvern, premierul Emil Boc a cerut ca salariile şoferilor, secretarelor şi altor angajaţi din ministere să fie uniformizate.

Legea ANI, declarată neconstituţională

Curtea Constituţională a decis, luni, că este neconstituţională Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Plenul Curţii Constituţionale, alcătuit din cei nouă judecători, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituţia României şi al art.15 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit în şedinţa de marţi, pentru a soluţiona, în cadrul controlului anterior promulgării, sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, sesizare formulată de Preşedintele României, potrivit dispoziţiilor articolului 77 din Constituţia României.

În urma deliberărilor, Plenul Curţii Constituţionale, în unanimitate, a constatat că Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative este neconstituţională.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei care, în conformitate cu prevederile art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Iliescu în apărarea protejatului “ Antonescu are un stil puţin obraznic pentru un puştan fără prea multă experienţă politică”

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat, joi, în şedinţa CExN, la Piteşti, că stilul lui Crin Antonescu este “puţin obraznic”, pentru “un puştan fără prea multă experienţă politifcă” şi că preşedintele PNL “s-a trezit pe cai mari”.

liescu a spus că optează, totuşi, pentru un limbaj comun al PSD şi PNL.

“Eu am văzut: Antonescu are stilul lui, şi e puţin obraznic la un puştan fără prea multă experienţă politică, dar, în sfârşit, s-a trezit pe cai mari. Sunt mentalităţi care se reflectă, dar şi interesul lor (al liberalilor, n.r.) este ca să meargă într-o bătălie politică împotriva acestei situaţii. Aş propune o mai mută prudenţă în abordarea disputelor fireşti, ideologice, cu cei care se află, de asemenea, în opoziţie, şi să găsim un limbaj comun în eforturile noastre”, a spus Iliescu.

El a făcut apel ca PSD şi PNL să nu se lase atrase în cursa de a scoate PDL din izolarea politică şi l-a acuzat, în acest sens, pe Antonescu şi PNL de lipsă de maturitate politică.

“Să nu ne lăsăm atraşi în nişte curse, pentru că în bătălia politică sunt obiective strategice pe termen lung şi sunt obiective tari. Noi nu trebuie să permitem ieşirea din izolare a PDL şi a lui Traian Băsescu. Există o anumită manevră – şi din păcate şi lipsa de maturitate a lui Crin Antonescu şi a liberalilor – au lansat pe piaţa disputa între PNL şi PSD. Asta e nevoie acum? În loc să concentrăm întreaga bătălie politică şi să avem şi dialoguri cu liberalii? Obiectivul major pentru societatea românească este să înţeleagă lumea răspunderea care revine pentru situaţia din ţară lui Băsescu şi partidului de la guvernare”, a spus Iliescu.

S-a hotărât – un singur subprefect Vasile Şendrea

Data de 15 iulie a însemnat hotărârea care subprefect va rămâne în judeţul Neam. Dealtfel înjumătăţirea subprefecţilor a avut loc în toată ţara. La Neamţ a fost eliberată din funcţie Dana Mungiu. Dânsa a fost fubncţionar public în cadrul Primăriei Piatra Neamţ. Deşi unii dintre subprefecţi au obţinut alte funcţii, dânsa nu va fi nici inspector guvernamental şi nici nu va avea o altă funţie similară

Poate în decizia Guvernului a contat experienţa celor doi subprefecţi din Neamţ Vasile Şendrea a mai fost între 1997 – 2000 prefect şi între 2005 – 2008 subprefect.

Restructurarea subprefecţilor va aduce, a declarat premierul Emil Boc, o economie de 2,5 milioane euro. Decizia de eliberare a subprefectului Dana Mungiu a fost luată în şedinţă de Guvern de miercuri 14 iulie.

De ce nu vrea Victor Ponta la guvernare?

După ce au defilat o bună vreme, împreună, în arena politicii româneşti, Victor Ponta şi Crin Antonescu se arată a fi în conflict. Motivul? Trecerea la guvernare. Dintre cei doi, liderul pesedist pare a fi cel mai cu picioarele pe pământ.

Crin Antonescu pare a fi încă sub aburul beţiei succesului de la alegerile prezidenţiale. Mizează şi pe nostalgia românului care, în timpul guvernării Tăriceanu, şi-a permis să-şi cumpere mai de toate prin casă şi pe lângă casă. Probabil că leagă PNL de un trai bun. Situaţia nu este chiar aşa. Pe plan emoţional cetăţeanul îşi blesteamă zilele că a renunţat la vechea gresie din casă, că doar era bună, pentru una nouă şi mai modernă. Cetăţeanul înjură că ce i-a trebuit maşină scumpă. Acum nu mai are cu ce plăti ratele la bancă şi dacă o face, împarte o pâine pe trei zile. Pe plan real ar eşua şi ca om politic,  dar şi-ar îngropa şi partidul. În primul rând că nu ar putea face mare lucru pentru un motiv simplu, nu sunt bani. În al doilea rând ar avea de înfruntat două partide PSD şi PD-L. Nici presa nu l-ar susţine. Neavând rezistenţa lui Băsescu, experienţa lui de a se lua de gât cu duşmanul, ori ar deveni marioneta PSD, ori ar cădea după numai câteva luni.

Dealtfel aici devine problema interesantă. Ponta şi Antonescu chiar s-au poziţionat pe zone antagoniste, sau este un joc pentru o mai îndelungată perioadă la putere a PSD. Ar fi şi simplu. PNL ar guverna, bineînţeles în deplinul acord al PSD, ar încasa înjurăturile iar, la termenul alegerilor parlamentare, social democraţii ar câştiga fără probleme, întruchipaţi în salvatorii neamului.

Oricum Victor Ponta nu are niciun motiv să dorească înlăturarea preşedintelui. Cel puţin pe încă un an. Nici cel mai mare finanţist din lume, nici cel mai bun premier nu ar putea să îmbunătăţească lucrurile. Greşelile de 20 de ani, criza economică mondială, degringolada din Uniunea Europeană ne-au pus la pământ. Aşa că pentru dânsul, cel mai bine este să stea să critice. La ora actuală are, victoria în mână. La ora actuală, pentru că în doi ani se pot schimba multe. Spre exemplu eliminarea din PD-L a celor necuraţi.

Este adevărat că actualul Guvern dă semne de bâlbâială. Şi greşeşte, este adevărat, dar face şi slalom, o şi încasează. Să nu-şi închipuie cineva că nu există o imensă inerţie la valul de restructurări. Şi o anumită inerţie nu se vede. Şi este cu atât mai greu cu cât unii luptă cu disperare să nu se schimbe nimic pentru a nu-şi pierde privilegiile. Privilegii sunt peste tot, chiar şi printre actori şi, mai ales, printre jurnalişti. Până şi un biet bugetar, ajuns în serviciu pe criterii politice, trage să-şi păstreze scaunul. Primarii care şi-au supradimensionat organigrama trag de Guvern înapoi. Corul celor care nu cunosc calea de a căştiga un ban cinstit, devine şi mai mare şi mai puternic. Tupeu au avut să fure, tupeu au să-şi ceară drepturile.

Victor Ponta joacă tare. Dar asta nu înseamnă că nu gafează. Spre exemplu dacă se dovedeşte că Dan Diaconescu şi-a făcut averea pe criteriul “nu-mi dai bani te dau la televizor” nu-i va pica bine. În primul rând şi-a dat cu părerea la o anchetă în curs, de unde apare suspiciunea că s-ar putea amesteca într-un dosar penal. În final lumea s-ar întreba ce fel de procuror a fost dacă a apărat, public, un infractor.

Diana Boureanu

Predoiu: În Guvern se lucrează până la epuizarea resurselor fizice până la găsirea unor soluţii

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus, marţi, că este “mândru” că face parte din Guvern şi că membrii Executivului lucrează până la “epuizarea resurselor fizice” până la găsirea de soluţii de ieşire din criză, precizând că miniştrii care nu sunt mândri că lucrează în Guvern ar trebui să plece.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, marţi, la Craiova, într-o conferinţă de presă, că mandatul său în Guvernul Boc se “limitează” la demersurile privind “problematica Justiţiei”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

“Poziţia mea este oarecum particulară în acest Guvern şi este caracterizată încă din perioada celui de-al doilea mandat de neutralitate politică. Una dintre condiţiile intrinseci şi logica internă a acestui mandat constă în limitarea demersurilor mele la problematica Justiţiei”, a declarat Predoiu.

El se declară “mândru” că lucrează în Guvernul României, susţinând că membrii Cabinetului lucrează până la “epuizare” pentru găsirea unor soluţii de ieşire din criză.

“Sunt mândru că fac parte din Guvernul României şi dacă un membru al Cabinetului nu ar fi mândru să fie membru al Cabinetului ar trebui să plece. Eu ştiu cum se lucrează în acest cabinet şi am o cu totul altă părere despre colegii mei. Se lucrează până la epuizarea resurselor fizice până la găsirea unor soluţii. Nu ştiu dacă întotdeauna sunt şi cele mai bune”, a mai spus Cătălin Predoiu.

El susţine că judecă actualul Cabinet cu “indulgenţă”, întrucât cunoaşte situaţia pe care a preluat-o Guvernul Boc.

“Sunt martor la eforturile mari pe care le face acest Guvern într-o perioadă extrem de grea. Vă spun că acest Guvern din care fac parte, a desfăşurat toate energiile necesare în contextul dat, pentru a lua şi oferi soluţii bune. Eu judec mult mai indulgent pentru că ştiu exact situaţia pe care a preluat-o, ştiu exact cum s-a zbătut. Nu mă înscriu între cei care pun la zid Guvernul din care fac parte”, a declarat Cătălin Predoiu.

Întrebat cum comentează, în calitate de jurist, solicitarea şefului statului Traian Băsescu către puterea executivă de a se reveni la vechea valoare a TVA, ministrul Predoiu a răspuns: “Nu ar fi profesionist din partea mea, din logica de ministru al Justiţiei neutru politic, să intru într-o dispută politică de genul acesta. De aceea nu voi comenta”.

Întrebat la ce dispută politică se referă, ministrul Justiţiei a spus: “Dumneavoastră încercaţi să creaţi această imagine, iar eu vă spun că nu o comentez”.

Preşedintele Traian Băsescu declara, sâmbătă, în comuna nemţeană Doljeşti, unde localnicii i s-au plâns de creşterea preţurilor, că TVA “trebuie dată înapoi jos” şi că toate pensiile trebuie impozitate.

Nu mai vor împreună

Antonescu: E prematură discuţia despre guvernare PSD-PNL după anticipate; Ponta: Nu luăm în calcul

Preşedinţii PSD şi PNL, Victor Ponta, respectiv Crin Antonescu, au declarat, luni, la Antena 3, că nu exclud ipoteza unei guvernări comune în eventualitatea organizării de alegeri anticipate, dar Antonescu spus că este o discuţie prematură, iar Ponta că e o ipoteză pe care PSD nu o ia în calcul.

Întrebat dacă PNL va accepta să facă un guvern cu PSD în cazul în care se organizează alegeri anticipate şi niciunul dintre partide nu obţine 51% de voturi, Crin Antonescu a răspuns: “Nu e o ipoteză exclusă, dar nu e nici o ipoteză pe care pot s-o confirm acum, e prematură o asemenea discuţie”.

“În principiu, sper ca data viitoare când vom avea alegeri, că vor fi ele anticipate sau la soroc, domnul Băsescu şi PD să fie şi prin rezultatul alegerilor de domeniul trecutului şi, de fapt, marea alegere politică din România să fie între stânga, respectiv PSD şi dreapta, respectiv PNL, cu soluţiile şi formulele pe care fiecare le va prezenta”, a spus Antonescu la Antena 3.

La rândul său, liderul PSD Victor Ponta a menţionat că “vorbeşte aceeaşi limbă cu Antonescu”, susţinând că viitoarele alegeri trebuie să ducă la dispariţia “partidului impostor” PDL.

“Vorbim aceeaşi limbă. Da, şi eu cred că viitoarele alegeri trebuie să consemneze dispariţia unui partid impostor şi nedemocratic care e PDL şi cred că oamenii trebuie să aleagă între stânga şi metodele şi soluţiile propuse de PSD şi dreapta”, a spus preşedintele social-democraţilor.

Întrebat şi el dacă va putea guverna împreună cu PNL, Ponta a răspuns: “E o ipoteză pe care n-o exclud , dar pe care noi nu o luăm în calcul”.

El a ţinut să menţioneze că “nu va exista niciun fel de necoordonare între PNL şi PSD” cât timp partidele sunt în opoziţie.

“Grupurile parlamentare au acţionat şi până azi coordonat şi vor acţiona şi de-acum încolo coordonat pentru a obţine ceea ce pot obţine fiind în minoritate, ţelul este comun”, a conchis Victor Ponta.

Pagina urmatoare »

Copyright © 2009 Gura Targului Autentificare