Gura Targului

Incepand cu luna noiembrie, Neamt TV, prima televiziune din Tg. Neamt, se poate receptiona si online, pe www.guratirgului.ro , sau http://www.ustream.tv/channel/neamt-tv

Pana la sarbatorile de iarna vom finaliza si pagina web proprie – www.tvneamt.ro

Astfel, am venit in intampinarea celor care sunt din zona orasului Tg. Neamt, dar au plecat din localitate. Acestia vor beneficia de toate informatiile ‘’de acasa ’’.

Pe retelele de cablu, Neamt TV se poate receptiona in Tg. Neamt, Brusturi, Draganesti, Raucesti, Timisesti, Cristesti, Miroslovesti, Agapia, Vanatori.

Tot din decembrie, Neamt TV va putea fi receptionat si in reteaua UPC, in Tg. Neamt.

Cetatenii care nu au in comuna lor Neamt TV, ii rugam sa se adreseze firmelor de cablu, pentru introducerea in grila de programe a postului (Grumazesti, Baltatesti, Petricani, Urecheni, Pastraveni, Tibucani, Bodesti, Pipirig, Cracaoani). Aceste firme de cablu sunt obligate sa va introduca Neamt TV in grila lor de programe.

În majoritatea județelor prin luna iulie a.c a început sondarea opiniei publice pentru desemnarea candidaților USL la alegerile locale de anul viitor. Băieți prevăzători, însă, USL-iștii au venit fiecare cu firma lor de sondori, căci, deși au încredere unii în alții, n-ar prea vrea să-și lase primăriile și baroniile pe mâna unor sondaje în care nu cred pentru că n-au putut să le mânărească ei. Astfel, PC a venit cu un institut , PNL cu un institut și PSD cu un altul. La așa inflație de sondaje , cei care s-au bucurat nu au fost doar  candidații care au avut , fiecare , peste 100%, ci și institutele de sondare , care au triplat prețurile. Între timp au început să sosească la centru sondajele comandate de PSD în teritoriu pentru a stabili candidații de la alegerile locale de anul viitor. Sondajele au costat cam 8.000 de euro pe județ, dintre care 4.000 pe factură și 4.000 la negru. Asta n-ar fi mare chestie, dar adevărata problemă apare la rezultatul sondajelor , căci, mai peste tot, oamenii PSD conduc detașat în fața posibililor candidați de la PNL. Noi am așteptat cu interes și rezultatele sondajelor comandate de PNL și a celor comandate de PC. Cum PNL a plătit, în medie , în jur de 12.000 de euro pe sondaj județean , suntem siguri că rezultatele lor au fost mai bune decât ale colegilor  de uniune. În fond, pentru 4.000 de euro în plus, de ce nu s-ar dilata 100% cu 20-30 de procente! Tot la fel de siguri suntem și când vine vorba de USL Tîrgu-Neamț. Probabil cei doi președinți de organizație ai PSD și PNL au împreună 200%! Să revenim.  Însă cum minciuna are picioare scurte, la o scurtă analiză a propriilor sondaje comandate de PSD, se observă că PDL își va păstra primăriile mari și consiliile județene pe care le controlează. Și această analiză nu am făcut-o noi, ci cei de la MEDIAFAX. Curat , murdar!

Dragi tovarăşi, se apropie luna decembrie , lună în care vom comemora morții din acele zile din 89. Noi vom rămâne cu morții, iar cei care au tras în ei atunci, vor rămâne liberi. Deoarece , tătuca Iliescu a fost salvat taman de oamenii săi de la Curtea Constituţională încă din  20 iunie 2007 ,când au decis că dosarele penale în care sînt implicaţi militari şi civili nu mai pot fi instrumentate de procurori militari. Adică dosarele Revoluţiei şi mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care domnul Iliescu este învinuit alături de alţi lideri politici şi militari, de crime împotriva umanităţii, trebuie reluate de procurori civili. De fapt el este principalul învinuit şi în dosarul mineriadei din 13-15 iunie, pentru că ar fi planificat alături de fostul ministru de Interne Mihai Chiţac şi de fostul premier Petre Roman, declanşarea evenimentelor sîngeroase din acele zile.

Decizia Curţii Constituţionale nu poate fi atacată şi devine lege după publicarea în Monitorul Oficial. În consecinţă, toate dosarele instrumentate de Parchetele Militare în care sînt învinuiţi şi civili vor trebui predate către Parchetele Civile.

Păi cum să nu fie to’arășu’  Iliescu salvat, cînd şase dintre cei nouă judecători ai plenului Curţii Constituţionale sînt fie foşti demnitari PSD, fie apropiaţi ai partidului. Şerban Stănoiu este soţul senatorului Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei în guvernarea PSD. Petre Ninosu este fost ministru PDSR al Justiţiei şi fost consilier al lui Ion Iliescu(2000-2001). Acsinte Gaspar este, de asemenea, fost ministru în guvernarea PDSR, iar Ion Predescu a fost senator PSD şi ministru PDSR al Justiţiei în 1996. Nicolae Cochinescu a fost procuror general în timpul guvernării PDSR(1992-1996), iar Aspazia Cojocaru a fost colegă cu fostul premier PSD-ist Adrian Năstase la Institutul de Cercetări Juridice şi la Universitatea particulară „Dimitrie Cantemir”.

Bravo tovarăşi, va mai dura cîţiva ani buni pînă vom afla adevărul despre revoluţie şi mineriadă, însă mă tem că nu vor afla decît poate copii noştri.

Încă o dată se adevereşte apartenenţa politică a unor magistraţi, servilismul acestora faţă de partid comunist şi conducător mult iubit,  în care justiţia şi politicul lucrează pentru ei şi nu pentru popor.

Am răsturnat un regim comunist la Revoluţie sau „Marea îngrămădeală”cum o numesc eu, şi am adus alţi comunişti la putere. Oare atît de imbecil a putut fi poporul român atunci? Că bine mai spunea Petre Ţuţea de Ion ILiescu şi comunişti:”El se află în treabă. Pentru activiştii de partid aflarea în treabă e metodă de lucru. Ăştia sînt activişti de partid-se referă la PDSR-e neobolşevismul actual al României…Păi el a declarat în platforma program că admiră valorile ideale ale comunismului! Cum ai spune: sînt încîntat de dulceaţa şi de deliciul produs în mine de cancer”. Sau „Comuniştii sînt văcari: consideră oamenii ca văcarii cirezile. Cum poţi gîndi egalitatea absolută-că aşa trebuie s-o gîndeşti ca să fii comunist-cînd nici nu ieşi bine în stradă şi te-ntîlneşti cu ea, cu inegalitatea”. Mare adevăr!

Însă să revenim un pic şi la Curtea Constituţională. Această decizie de strămutare a dosarelor de la Parchetele Militare în care sînt învinuiţi civili, la Parchetele Civile, are un temei legal şi „susţinută” de Curtea Supremă de la Strasbourg şi CEDO, dacă luăm cazul „Maszni contra României” din 21 septembrie 2006, în care un cetăţean român a fost judecat laolaltă cu un agent de poliţie. Decizia CEDO în acest caz a stabilit că procurorii şi judecătorii militari nu sînt imparţiali şi obiectivi, întrucît sînt plătiţi şi avansaţi în grad de Ministerul Apărării Naţionale.

Cazul se părea că va pune capăt practicii moştenite din vremea Justiţiei comuniste, de a se judeca civili la grămadă alături de cadre militare, practică criticată deseori de către organismele europene.

S-a stabilit de către Curtea Supremă de la Strasbourg că statutul judecătorilor militari români prezintă lipsa unor garanţii de independenţă şi imparţialitate, chiar dacă aparent ei au urmat aceeaşi pregătire profesională ca magistraţii civili, se bucură de stabilitate şi inamovibilitate, şi sînt numiţi prin aceeaşi procedură de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit Constituţiei, hotărîrile CEDO au întîietate înaintea legilor interne, iar o cale de legalitate recomandată de CEDO ar fi ca dosarele în care există civili să fie disjunse şi declinate către instanţele şi parchetele civile.

Dar tot pe o cale de egalitate se poate transfera procurorul de caz de la un Parchet Militar la unul de drept comun, în speţă civil, şi în cazul domnului Iliescu ca să nu-i mai fie plimbat dosarul prin mîinile  altui procuror, care va trebui să analizeze dosarul de la început aşa fel încît se va tărăgăna pînă la paştele cailor din colhozuri. Sau poate nu e interes de a se rezolva rapid!

Una peste alta, o fi scăpat domnul Iliescu de data asta, dar sigur nu va scăpa de lada de gunoi a istoriei. ZDRAZVITE, tovarăşi!

În ultima vreme am impresia că Victor Ponta o ia pe arătură mai rău ca nea Costică, atunci când grebla cu tractorul , după vreo două sticle de vin, pământul lu bunicu’. Victoraș al nostru, face ce face și se dă zmeu că PSD-ul lui poa’ să câștige alegerile din 2012 și singur, adicătelea fără PNL. Că tot îl aud pe la TeVe cum se rățoiește la Crin Antonescu și se dezice de peneliști, cât ai zice Daciana! Probabil uită că la ultimele alegeri prezidențiale, fără PNL , Mircea Geoană n-ar fi obținut scorul care l-a obținut , nici cu mașina electronică de furat voturi. Dacă copilotul Victor Ponta are impresia că televiziunile Partidului Conservator îl vor scăpa de băncile Opoziției, atunci are toate șansele să-și țină partidul încă 6 ani departe de fondurile publice, din care s-ar fi putut înfrupta și cei din jurul său. Iar de la Cotroceni să-și ia gândul! În măsura în care Traian Băsescu, în urma unor calcule prezidențiale , impune din ce în ce mai hotărât PDL-ului o guvernare cu PNL, cât de curând pesediștii riscă să-și dea singuri palme unii altora în direct la Antene.  O bună parte din PNL, pare dispusă să accepte ideea lui Băsescu, cu condiția ca premierul să fie liberal sau măcar independent propus de liberali, dar o altă variantă a ieșit de sub joben. Și anume, liberalii să primească garanții că, în alegerile din 2014, PDL să susțină candidatul PNL, la președenție, în persoana lui Crin Antonescu, pedeliștii primind în schimb postul de premier pentru Vasile Blaga. E adevărat, că printre liderii marcanți ai PNL sunt și combatanți ale acestor variante, printre care Dinu Patriciu și Crin Antonescu. Deocamdată nu ne rămâne decât să vedem cine va câștiga războiul intrării la guvernare în cadrul PNL. De cealaltă parte, Crin Antonescu rămâne fără discuție ,cel mai bun de gură dintre politicienii care nu contează ai României. Firește, nici ceilalți nu contează, dar măcar ei vorbesc mult mai prost, deci mai adecvat caracteristicii politicianului român. Faptul că Victoraș, încurajat de Bunicuța, dă de pământ cu Mircică de era să-l ducă Mihaela la „Elias” cu diagnostic de hipertensiune, nu face altceva decât să încurajeze munca celorlalți lideri din teritorii, care pun și ei osul la dezbinarea partidului, prin lupte care se rezumă doar la marcări de teritorii, pline de bani publici și afaceri cu Statul.

Ciprian Traian Sturzu

Inginer mecanic de meserie şi profesor la Colegiul Tehnic „Ion Creangă”, din Târgu-Neamţ, domnul Drugă Ioan se poate mîndri cu opere de artă, creaţii personale, compuse din picturi şi sculpturi, admirate şi adulate la multe expoziţii.

Născut în satul Stejaru, comuna Farcaşa, personajul nostru a început să „cocheteze” cu lemnul încă de copil „fiind de la munte, îmi plăcea mult lemnul, îmi era chiar familiar, şi aşa am început să-mi construiesc singur sănii, schiuri, încă din copilărie(…), de sculptat m-am apucat iniţial după anii 80, dar efectiv am creat după anii 90, căutînd legile creaţiei, perfecţiunea creaţiei”.

Întrebat fiind ce are mecanica cu sculptura, domnul profesor Drugă Ioan, ne mărturiseşte următoarele: „Am lucrat în producţie timp de şase ani, ca inginer mecanic, iar din 1977 lucrez la fostul Colegiu Agro-Industrial, actualmente, Colegiul Tehnic „Ion Creangă” din Târgu-Neamţ, unde predau toate disciplinele care ţin de mecanică, inclusiv, desen tehnic. Dar cu toate că pare un hobby, cu privire la sculptură şi pictură, am avut şi am impresia că ştiam arta asta dintotdeauna”.

Profesorul se poate mîndri cu o expoziţie la Palatul Culturii din Iaşi, la Galeriile de artă „Gheorghe Asachi” din 16 octombrie 1998, o expoziţie la Casa de Cultură din Paşcani, nenumărate expoziţii la Târgu-Neamţ. Pe lîngă toate acestea a pictat pentru o biserică din Bucureşti, pe strada Vitan, pentru una din Galaţi şi pentru biserica din satul său natal, Stejaru.

„Uneori am mai vîndut din creaţiile mele, dar foarte puţine, necîştigînd mai nimic, chiar dacă un profesor al zilelor noastre are nevoie acută de bani. Însă niciodată nu mi-am propus să fac avere de pe urma artei. De altfel am donat lucrări nenumărate, la biserici, prieteni, chiar şi domnul primar Decebal Arnăutu, are în biroul dumnealui cinci lucrări de-ale mele”.

Atelierul domniei sale, se află chiar în apartamentul în care locuieşte, lucrează cu scule confecţionate chiar de el, dar asta nu-l împiedică să creeze nişte opere de artă. „Ca să poţi crea, trebuie să ai o ţintă. Tot ce lucrez eu, este guvernat de două idei: admiraţia pentru perfecţiunea creaţiei lui Dumnezeu şi admiraţia pentru creaţiile omului, care tind să atingă perfecţiunea creaţiei lui Dumnezeu. Ca să-l parafrazez pe Octavian Paler, ne putem salva de la mediocritate, dacă suntem capabili de admiraţie”.

Toată această pasiune, revelaţie pentru sculptură şi pictură, după cum ne mărturiseşte domnul profesor, o are de cînd a intrat în contact cu „ nişte idei de proporţii care rezultă din numere de aur. Mai întîi am dat peste cartea „Numere măiestre”, a Floricăi Câmpan, apoi am dat peste „Estetica şi teoria artei”, a lui Matila Ghyka, un multilateral prin personalitatea sa. El se ocupă de numărul de aur, ritmuri, rituri, orchestrarea volumelor, iar subiectul referitor la număr, raport, secţiune de aur, spirală algoritmică, sau cea a creaţiei, dreptunghiul dezvoltării armonioase, este legat de preoţii egipteni, filosofii şi matematicienii greci şi Leonardo Da Vinci. Spre exemplu, numărul de aur este implicat în construcţia Piramidei lui Keops, adică, aria triunghiului lateral isoscel, este egală cu aria ce are ca latură înălţimea piramidei. Din această egalitate, rezultă numărul de aur. Ce este de fapt numărul de aur, mă întrebaţi? Marele Nicomah, ajungea la numărul de aur, aplicînd două principii: principiul acelaşi şi celălalt, şi principiul economiei. Prin aceasta se ajungea la proporţia continuă. Am deraiat un pic de la subiect, dar se merită ştiut, aceste lucruri”.

După ce am admirat şi eu creaţiile domniei sale, l-am întrebat, ce îşi doreşte de la viitor. „Îmi doresc să las ceva oraşului Târgu-Neamţ, pentru că este un oraş spiritual prin tradiţie. Aş vrea să dezvolt cele două părţi ale creaţiei mele, una de inspiraţie platonică care ţine de corpurile platonice şi una de inspiraţie religioasă, care a început deja cu heximeronul, semnificînd cele şase zile ale creaţiei”.

Ciprian Traian Sturzu

Mare-i grădina zoologică a lui Dumnezeu! Păi să vedeţi ce-a păţit cetăţeanul Domnica Vasile, în timp ce conducea autoturismul cu nr. B 13747, şi nu păstra distanţa corespunzătoare faţă de autoturismul nr. B 13747, cu care de altfel a şi intrat în coliziune. Nu, nu! Nu e greşeală de tipar, e pe bune! Asta dacă ne luăm după procesul verbal cu seria PCA nr. 0858510,completat de agentul constatator S.G., în care Domnica Vasile „ a condus autoturismul cu numărul. B 13747 pe prima bandă de mers a străzii P-aţa Mihail Kogălniceanu din municipiul Piatra. Neamţ şi datorită faptului că nu a păstrat o distanţă corespunzătoare faţă de autoturismul cu nr B 13747 care circula regulamentar în faţa sa pe acelaşi sens de mers”(!!!) Lipsa de logică şi de orice noimă a celor consemnate de către agentul constatator în procesul verbal sînt, cred eu, evidente şi neechivoce. Ar fi putut oare cetăţeanul Domnica Vasile să conducă autoturismul cu nr. 13747 în mun. Piatra-Neamţ şi să nu păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de acelaşi autoturism, cu nr. B 13747, care circula regulamentar în faţa lui?(!!!) Cu excepţia, poate, a agentului constatator Ş.G.. nu cred că este cineva în stare să descifreze o situaţie inteligibilă din cele înscrise de către acesta în procesul verbal; ba mai mult să considere că cele consemnate ar constitui o încălcare a legii, respectiv o contravenţie.

Cetăţeanul în cauză a mai primit o amendă contravenţională de 156 lei Ron şi 3 puncte de penalizare, drept urmare a făcut plîngere contravenţională, prin faptul că cele reţinute în actul constatator şi sancţionator nu corespund realităţii şi să se constate nulitatea procesului verbal. Buuun! Dar să vedeţi ce răspuns dă IJP Neamţ cu nr. 119.197 către Judecătoria Piatra-Neamţ, împotriva plîngerii contravenţionale a lui Domnica Vasile. Cam aşa sună: „erorile materiale făcute se datorează interpelărilor repetate ale contravenientului asupra agentului constatator şi şicanării acestuia, care au determinat întreruperea în mod repetat a ideii dezvoltate pentru descrierea corectă a evenimentului rutier şi a răspunde întrebărilor puse”. Rele oameni mai sînt şoferii ăştia dom’le, şicanează pe domnii poliţişti, punându-i în situaţii inteligibile.Nţţţ!

Aşa că IJP, a mai întocmit un proces verbal cu seria PCA, nr. 1014020 , încheiat de acelaşi agent constatator, cu aceeaşi sancţiune şi cu aceeaşi contravenţie dar cu „ autoturismul B. 13747 care nu a păstrat o distanţă corespunzătoare faţă de autoturismul NT 11 SAM, cu care a intrat în coliziune”. Alooo! Domnilor poliţişti, articolul 5 alin(7) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, explică unor caşchete, că, pentru una şi aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune contravenţională principală şi nu una sau mai multe sancţiuni compementare, deci şi al doilea proces verbal este lovit de nulitate.

Una peste alta , ca să fie situaţia şi mai inteligibilă, în întîmpinarea formulată de IPJ Neamţ, la plîngerea contravenţională împotriva procesului verbal de contravenţie seria PCA nr. 1014020 , în citaţia emisă la 27 iunie , în dosarul nr. 3665/279, prenumele contravenientului numai este cel de Vasile, ci a fost botezat, Gheorghe, motiv pentru care pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamţ, a mai fost deschis un nou proces!!!.

Ciprian Traian Sturzu

Dacă luăm la puricat CV-urile dragilor noştri parlamentari, postate pe site-ul Camerei Deputaţilor, respectiv pe cel al Senatului, aflăm fără surprindere că doar 46 din ei vorbesc o limbă străină, în afară de romînă(şi aia vorbită cu agramaticalitate, vorba lui Marean). Adică din 469 de parlamentari doar 46 înjură şi într-o altă limbă. Adică doar 1 din 10 parlamentari comunică prin viu grai într-o limbă străină celor 423. Adică (n)europarlamentarii ăştia ai noştri nu ar lua nici BAC-ul!

Prin urmare dacă 90% din parlamentari nu ştiu o boabă de engleză, franceză, rusă sau congoleză, rămîn 10% care ştiu să mintă într-o limbă străină.

Aşa că hai să trecem în revistă poligloţii din Parlament. Cel mai tare limbist(al ceauşiştilor), ăăă, poliglot este Corneliu Vadim Tudor, care poate cere reţete în engleză, franceză, spaniolă şi în italiană. Alţi parlamentari demni de limbi ale trecutului, ar fi: Rodica Stănoiu care dă sentinţe în franceză şi engleză; Attila Verestoy care vorbeşte cu pădurea în franceză şi engleză; mistăr prezidănt Ion Iliescu care la marile congrese din P.S.D, tuşeşte şi zîmbeşte măiestru în engleză, franceză şi italiană(de rusă se subînţelege că e limba lui maternă); Adrian Năstase care colecţionează case şi tablouri în engleză. Cam ăştia ar fi cei mai de seamă poligloţi din Parlament.

Dar să vedem şi pe cei care au servit sistemul ceauşist tot prin limbi, dar de altă natură. Din CV-urile publice ale membrilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, s-ar aduna cam 32 de nomenclaturişti care au aservit partidul şi toarăşu Ceaşcă. Asta înseamnă 7% din totalul parlamentarilor, adică unu din paişpe intră în legea lustraţiei. De specificat doar că aceştia 7% au recunoscut că au fost membri PCR cu funcţii, asta nu înseamnă că n-or mai fi pecerişti nedeclaraţi prin Parlament.

Iată cine şi-au declarat mîndria de pecerist: Ion Iliescu(tătuca tuturor pecereilor), Doina Silistru, Ioan Chelaru, Ovidiu Teodor Creţu. Toţi cei citaţi fac acum parte din P.S.D. Din P.R.M. au fost pecerei: Dumitru Avram(fost redactor şef la Agenţia de Presă a Statului Comunist Romîn, apoi instructor în secţia de presă a Comitetului Central al PCR), Cornel Ciontu activist PCR. Din Partidul Conservator, toarăşu Făină Constantin a fost membru în Comitetul Judeţean al UTC Braşov, membru al Biroului Comitetului Municipal Braşov al PCR..

Dar unde-s marii pecerişti domle? Par examplî, utecistul de Copos, toarăşu Meleşcanu, Cristache Rădulescu PD(cu dosar la CNSAS), Rodica Stănoiu PC, Ioan Talpeş, Felix zis şi Dan Voiculescu, tovarăşul Năstase şi Văcăroiu.

Aşa că să analizăm niţel. Avem 32 de activişti/nomenclaturişti/ofiţeri, plus o trupă de colegi de-ai lor a căror colaborare cu regimul comunist e de notorietate, deci avem şi aici un 10% din parlamentari. La ăştia se adună o gloată de cercetaţi penal, plus 90% din parlamentari care nu ştiu cum se spune a fura şi în alte limbi.

Dragi romîni în concluzie avem parlamentari agramaţi, turnători, securişti, pecerişti, arivişti şi bineânţeles, bogaţi. Iată credibilitatea parlamentarului român.

Ciprian Traian Sturzu

Ideea şi realizarea acestui muzeu etnografic aflat în incinta Școlii Generale Nr.2 „Grigore Ghica-Vodă”, se datorează domnului profesor de istorie, Vrânceanu Vasile, din Tîrgu-Neamţ. Domnia sa a predat istoria la Şcoala Generală Nr.2, aproape 30 de ani, generaţii întregi de elevi fiind fermecate de cunoştinţele şi harul de povestitor, al domniei sale. Eu ca fost elev al domnului profesor, pot confirma asta. Actualmente, ieşit la pensie, predă istoria şi geografia în satul Timişeşti, la vîrsta de 78 de ani. Simplitatea şi modestia, îl caracterizează, pe acest Creangă, al zilelor noastre.

Reporter.-„Cum şi cînd v-a venit ideea cu muzeul, domnule profesor?”

Prof. Vrânceanu Vasile:-„ Sincer să fiu, în clasa a III-a, la Şcoala Primară din Răuceşti. Într-o vacanţă de vară, am fost cu părinţii mei la Suceava, de Sfîntul Ilie pe 20 iulie, cu trăsura, şi tata, Ghiţă Vrînceanu, ţăran din Răuceşti, şi mama, au zis să vizităm un muzeu. Am intrat şi am văzut, ciubere, linguri, glugă, bîtă ciobănească, găleată de muls oile, şi multe altele. Şi m-am gîndit, de ce nu am putea şi noi avea un muzeu la noi în sat la şcoală. Ştiam că este o sală liberă la noi în şcoală, şi i-am propus doamnei învăţătoare să facem un muzeu. A fost de acord, aşa că am adus obiecte vechi de la mine de acasă, şi după aia şi ceilalţi mi-au urmat exemplul. Trebuia doar să le stîrneşti interesul. Din păcate, a venit războiul, şi în aprilie 1944, sîmbătă spre Duminica Floriilor, a trebuit să ne refugiem la Boboieşti, comuna Pipirig, de unde e mama. Cînd ne-am întors după 6 luni, şcoala era distrusă, probabil a fost bombardată, muzeul dispărînd şi el. Atunci am rămas cu o mîhnire dar şi cu o hotărîre, că în viaţă să nu renunţ şi să adun. Însă, cum plăcerea mea era să lucrez în învăţămînt, cînd am terminat Şcoala Normală de Băieţi de la Piatra-Neamţ, după 2 ani de învăţămînt la Bârgăoani şi după armată, am ajuns la Şcoala Nr.2 în 1968, şi am realizat acest muzeu, cu ajutorul generaţiilor de elevi şi foştilor colegi.”

Rep.:-„Ce ne puteţi spune despre acest muzeu?”

Prof.V.V.:-„Sînt strîns legat de acest muzeu. În el se regăsesc obiecte făurite de oamenii locului. Avem obiecte din epoca pietrei, din neolitic, doar din paleolitic nu avem. M-a pasionat şi partea etnografică, costume naţionale, năfrămuţele pe care le purtau fetele la hora satului şi cu inscripţii cu numele băiatului pe care îl iubeau. Bîrnetele, după cum observaţi, sunt toate tricolor, încă o dovadă că neamul nostru romînesc, nu va dispărea niciodată. De atîtea ori a fost subjugat, dar a rezistat, de aceea se cîntă şi se vorbeşte romîneşte acum. Acest muzeu deţine ocaua lui Cuza, sunt 3 exemplare, harapnice, ploscă, steagul Basarabiei, instrumente muzicale, plăcuţe de scris pentru clasa I, albume cu fotografii inedite, pălăria pe care a purtat-o Ernest Maftei în filmul Dumbrava Minnunată, un pieptar din 1809, purtat de un hangiu de la Dumbrava, şauă din 1877, folosită de bunicul meu, Ion Vrânceanu, care era călăraş cu schimbul în armată. Mi-am imaginat şi realizat în miniatură, un stejar transpus pe perete, un copac tare, durează mult, caracteristic romînilor, cu trunchi şi ramuri, aşa cum s-a realizat şi poporul romînesc. Ştefan jos, la bază, pentru că e cel mai mare apărător al creştinătăţii din zona de est, la mijloc, Mihai Viteazul, primul unificator al celor 3 ţări, şi sus, Cuza, primul domn al Romîniei Moderne. Nu trebuie să ne plîngem niciodată de inteligenţa romînească, cînd privim uneltele din acest muzeu. Deţinem un fund de lemn, pe care se ducea mămăligă la robii de pe moşia Blebei. Ştim că erau robi pe această moşie.”

Rep.-„Sprijin din partea societăţii civile, aţi avut?”

Prof.V.V.-„Nu! Au fost şi din Franţa, Belgia, Elveţia, America. Doar promisiuni, şi cu ele au plecat. Dar să continuăm, cu Stema oraşului Tîrgu-Neamţ, după o pecete din 25 ianuarie 1599, pe vremea lui Movilă Domn. Pe ea scrie, „S. CIVIUM DE NIMICZ”, adică, Sigiliul locuitorilor de Neamţ. Albastrul de pe această stemă, reprezintă, rîul Ozana, meterezele- Cetatea Neamţului, iar viţa de vie apare, deoarece, pe vremea aceea dările se plăteau în struguri şi băutură(sec.XIV-XV). Am totuşi o mîhnire, că obiecte deosebit de valoroase pe care le-am văzut la unii, au dispărut. Asta e menirea unui muzeu, conservarea obiectelor de valoare. Gîndiţi-vă că aceste cămăşi pe care le vedeţi, au fost cusute la lumina lumînării. Avem ghiulele şi cască de soldat din Primul Război Mondial, găsite lîngă cetate. Vreau să vă mai spun că avem foşti elevi, plecaţi sau stabiliţi în străinătate, care mă caută pentru a vedea acest muzeu. Eu de asta l-am făcut şi l-am lăsat Şcolii Nr. 2, ca să fie vizitat , să continue istoria Şcolii Domneşti şi în amintirea foştilor elevi, Creangă, Domnul Trandafir(fostul învăţător al lui Sadoveanu la Paşcani), Vasile Conta.”

Rep.-„Ce părere aveţi despre învăţămîntul actual?”

Prof.V.V.-„Mă supără faptul că istoria şi geografia se predă odată pe săptămînă şi că nu ai cum să transmiţi cunoştinţe elevilor. Din orele de istorie nu trebuie să lipsească partea narativă, pentru că aşa atragi elevul spre învăţătură. Nu-mi plac manualele alternative şi faptul că tinerii profesori pleacă din învăţămînt deoarece nu sunt remuneraţi.”

Rep.-„Domnule profesor, a fost poporul romîn în istorie, trădător?”

Prof.V.V.-„Dacă ar fi fost trădător, ar fi dispărut de multă vreme. O mie de ani au trecut peste noi migratorii(vizigoţi, goţi, huni,etc). Credinţa şi tradiţia ne-au salvat pînă acum, în 2007. E adevărat, au fost trădători, elemente izolate, dar nu caracterizează un popor. Interpretări vor fi, dar să nu-şi permită cineva să lovească în poporul romîn, în istoria lui, să nu punem sub semnul întrebării istoria neamului nostru romînesc, pentru că greşim enorm.

Pentru mine, mareşalul Antonescu este unul dintre cei mai mari eroi ai Romîniei, a trebuit să aleagă în momentul acela, tot ce e mai bine pentru Romînia, într-o conjunctură nefavorabilă.”

Rep.-„Aţi ieşit la pensie de 12 ani şi tot mai predaţi la Timişeşti istoria şi geografia, la vîrsta de 74 de ani. De unde izvorăşte atîta energie?”

Prof.-„E adevărat, fac naveta la anii mei, cu ia-mă nene, dar îmi prinde bine. Mai stau de vorbă cu sătenii, le observ modul de viaţă şi îmi place să vorbesc cu ţăranii. Probabil de aici vine energia şi pofta de viaţă, de aceea îmi doresc doar sănătate, şi nu altceva”.

După vizitarea acestui muzeu, am devenit şi mai mîndru că sunt nemţean dar şi impresionat de munca şi pasiunea domnului profesor Vasile Vrînceanu. Vă sugerez să vizitaţi acest muzeu, în care fiecare piesă îşi are istoria ei, povestită, cum numai domnia sa ştie.

Ciprian Traian Sturzu

Pădurarii din ROMSILVA Neamț au decis ca în prag de iarnă să dea dovadă că sunt oameni gospodari și chibzuiți, drept consecință , au achiziționat niște costume de vară și câteva scurte de iarnă. Pentru o asemenea achiziție, ROMSILVA Neamț a alocat 184.000 RON, iar la 7 noiembrie a fost atribuit contractul cu nr. 11098 prin care SC MALEO SRL din Buzău le va livra haine în valoare de 139.485 RON. Dar era normal, ca după disponibilizările din 2009, ba unele chiar la începutul acestui an, cei rămași să fie dotați cu ținute noi. Slăbuț băieți, slăbuț. Pentru că ai voștri colegi , cei de la ROMSILVA Suceava, care deja aveau haine din blană de șinșilă ,au achiziționat niște gipane marca Nissan, pentru care au alocat suma de 247.100 de euro.

STIMATI  LOCUITORI AI JUDETULUI NEAMT,

Prezentul comunicat are ca scop corecta dumneavoastră informare referitor la datele oferite pe site-ul Agentiei Naţionale de Integritate si care mă privesc ca preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, dar şi personal.

Agenţia Naţionala de Integritate (ANI) a fost sesizată cu privire la incompatibilitatea mea ca Preşedinte al Consiliului Judetean Neamt, data fiind existenta unor contracte derulate între entitati juridice aflate in subordinea Consiliului Judetean Neamt sau coordonate de aceasta instituţie şi SC C&C FARM, societate comercială la care fiica mea, Iulia, este asociat partener si administrator. Ulterior, sesizarea a fost completată cu menţionarea omisiunii acestor contracte in declaraţiile de interese pentru 2010 si 2011.

Astfel, ca urmare a comunicatului oferit de ANI şi preluat de mai multe posturi TV şi de presa scrisă vă informez că:

- nu a existat nici un contract intre Consiliul Judeţean Neamţ si firma C&C FARM;

- nu am participat in nici un fel la luarea unei decizii cu privire la  contractele mentionate;

- contractele aflate in discutie au fost incheiate intre persoane juridice din subordinea sau coordonate de Consiliul Judeţean Neamţ, care au personalitate juridica proprie, buget propriu si isi fac achizitiile fara nici un amestec al Consiliul Judeţean, cu atat mai putin al meu, ca preşedinte;

- pe de alta parte, contractele acestor entitati cu C&C FARM au fost atribuite şi incheiate ca urmare a participării la achiziţiile publice organizate de autorităţile contractante respective, în conformitate cu OUG 34/2006, deci in condiţii de deplina transparentă si competitivitate;

- referitor la menţionarea lor in declaraţia mea de interese, precizez ca am avut si am convingerea ca nu a existat nici un conflict de interese. Este vorba de o omisiune care se datorează faptului că am considerat  că nu se impunea să le trec in declaratie. Mai mult, în luna iulie 2011, atunci cand aceste contracte păreau sa cauzeze suspiciuni am solicitat C&C FARM rezilierea imediata a contractelor in derulare (la vremea respectivă, în număr de doua), reziliere devenita efectivă la 22 iulie 2011.

Cu privire la Comunicatul ANI consider importante şi  alte câteva aspecte, care nu sunt doar de nuantă, ci ţin şi de fondul problemei:

- ANI nu consideră ca ar exista vreun prejudiciu, ci simpla existenţă si executare a contractelor ar putea genera un conflict de interese;

- ANI considera ca “exista indicii” cu privire la un conflict de interese;

- ANI utilizeaza trei formulari de nuantare: “se constata”, “ exista indicii temeinice” si “ exista indicii”;

Am deplina încredere insă ca magistraţii, singurii  care au competenţa necesară in astfel de cazuri, vor instrumenta cauza si vor clarifica daca “indiciile “ se confirmă sau nu.

Începand cu prezentul Comunicat de presa vă voi informa personal, direct si nedistorsionat asupra evoluţiei acestui subiect. Intenţionez pentru viitor, în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, ca informatiile pe teme de importanţă pentru comunitate să fie remise opiniei publice institutional, direct si veridic, tot prin comunicate de presa.

VASILE PRUTEANU

Presedintele Consiliul Judetean Neamt