Gura Targului

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat, miercuri, după o dezbatere cu deputaţii PDL, că sunt maimulte variante pentru “Cornul şi laptele”, fie să primească aceste produse doar copiii “vulnerabili”, fie ca acest program să fie înlocuit cu o “masă caldă”. Funeriu a precizat că, în prezent, copiii până în clasa a opta primesc cornul şi laptele gratis.

Ministrul a precizat că trebuie analizat dacă este bine, în continuare, să beneficieze toţi copiii de program sau numai “cei mai vulnerabili”.

“Foarte multă lume spune că sunt copii ai căror părinţi au posibilităţi materiale şi care nu au nevoie de un astfel de program”, a explicat Funeriu. El a arătat că trebuie analizat şi dacă programul cornul şi laptele trebuie înlocuit cu o masă caldă pe zi.

O altă decizie care trebuie luată este legată de instituţiile care vor gestiona acest program, Consiliul judeţean, Consiliul local, şcoala sau Inspectoratul şcolar.

Deputatul PDL Doiniţa Chircu a precizat că majoritatea opiniilor exprimate la dezbatere a fost că programul cornul şi laptele este “uzat” şi “trebuie neapărat regândit”.

Ea a adăugat că una dintre variante ar fi acordare unei mese calde, fie prin cantinele şcolilor, fie printr-un serviciu externalizat, menţionând că decizia ar putea aparţine consiliilor de administraţie ale şcolilor.

Factura lunară la energie electrică plătită de populaţie va creşte cu 4,5% începând de vineri, 1 aprilie, ca urmare a introducerii unei contribuţii pentru sprijinirea producătorilor de energie care poluează mai puţin. Nu este vorba de creşterea preţului energiei, ci de un cost suplimentar. Consumatorii casnici vor plăti lunar cu 1,8 lei pe 100 kWh mai mult,pentru sprijinirea producţiei de energie în unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă. Nu este vorba de creşterea preţului energiei, ci de un cost suplimentar”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din Ministerul Economiei.

Tariful pentru 100 kWh, consumul mediu lunar pe gospodărie în România, este în prezent de 40 lei, astfel că valoarea facturii va creşte cu 4,5%.

Banii colectaţi vor fi folosiţi pentru investiţii în unităţi de producţie în cogenerare de înaltă eficienţă, care consumă mai puţine materii prime şi emit mai puţine noxe. În schimb, costurile de producţie sunt mari din cauza tehnologiilor mai scumpe.

Valoarea contribuţiei este stabilită prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi va fi inclusă în factura lunară la electricitate. Ordinul şefului ANRE va intra în vigoare vineri, 1 aprilie.

Contribuţia va fi acordată lunar producătorilor de energie electrică şi termică în intervalul 2011-2023, ca bonus pentru sprijinirea sectorului de cogenerare.

Schema de sprijin, prin care autorităţile române estimează că vor aloca 17,2 miliarde lei în intervalul menţionat, a fost autorizată de Comisia Europeană în 2009 şi va fi administrată de transportatorul naţional de energie Transelectrica (TEL).

În România au fost autorizate 41 de capacităţi de producţie a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă, printre care unităţi aparţinând OMV Petrom (SNP), Complexul Energetic Craiova şi ELCEN Bucureşti.

Datorită faptului că noua lege a pensiilor publice au apărut după aproape trei luni de la momentul aprobării acestei legi cei 1.580 de nemțeni au trebuit să aștepte deciziile de pensionare. Mulți dintre ei vor mai trebui să aștepte o perioadă pentru a primi pensia și, astfel, nu se vor prea bucura de Paște. Funcționarii de la Casa Județeană de Pensii Neamț lucrează intens pentru ca nemțenii

Reprezentanții care au depus dosarele de pensionare în perioada 3 ianuarie – 28 martie 2011, să primească prima lor pensie. Pentru asta vor lucra în weekend-ul următor și vor prelungi până la ora 19 programul de lucru până la data7 . Norocoșii vor intra în plată în perioada 19-22 aprilie. Din cele 1.580 de dosare înregistrate la Casa Județeană de Pensii Neamț în perioada 3 ianuarie – 28 martie, 620 sînt pentru limită de vîrstă, 527 pentru pensionare anticipată sau anticipată parțială, iar 433 sînt dosare pentru pensie de urmaș sau de invaliditate.

Pe 30 martie polițiștii locali au trecut la acțiunea specifică primăverii, cea de plantat copaci. Cei care ne asigură liniștea publică au trecut de la uniformă la salopetă și au plantat salcâmi la groapa de gunoi a orașului. Acolo, doi ani la rând s-au plantat salcâmi. Arbore rezistent s-a dovedit a fi o bună alegere din partea autorității publice locale. S-au prins salcâmii într-n procent de peste 80%.

Pe tot parcursul acestei perioade urmează a se planta alți arbori, în alte zone ale orașului.

Două persoane au murit de gripă porcină în România în ultima săptămână. Una dintre acestea este din Neamț. În tot județul, în 2011 au fost înregistrate două decese din cauza virusului AH1N1. Amândouă sunt din Roman și, amândouă, au avut și alte afecțiuni grave.

La nivel național au fost inregistrate 37 cazuri de gripa (18 de tip AH1N1, 18 de tip B si 1 de tip AH3N2) din totalul de 791 inregistrate de la debutul sezonului (luna octombrie 2010). Tot la nivel național, în saptamana 21-27.03. 2011 au fost inregistrate 93.610 cazuri de infectii acute respiratorii, cu 14.1% mai putine comparativ cu cele inregistrate in saptamana precedenta si un numar de 325 afectiuni clinice compatibile cu gripa (numar cu 32.8% mai mic comparativ cu cel din saptamana precedenta), se arata intr-un comunicat remis miercuri Ziare.com.

Varianta ocolitoare a orașului Tîrgu Neamț reprezintă o mare dorință a cetățenilor din Tîrgu Neamț. Autoritățile locale au fost la un de punerea proiectului tehnic în execuție. Plecarea de la guvern a Partidului Democrat din Guvernul Tăriceanu a făcut ca acest lucru să nu mai fie posibil. Miniștrii liberali nu au susținut această investiție și toate demersurile au trebuit reluate.

De data aceasta lucrurile stau altfel. Nu numai că s-a aprobat construcția variantei ocolitoare, dar s-a și desemnat, de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, firma care o va proiecta. Societatea din Alexandria a solicitat avizul Consiliului Local Tîrgu Neamț pentru construirea acestui obiectiv odată cu Certificatul de Urbanism emis de către Consiliul Județean Neamț.

Varianta ocolitoare traversează teritoriul adminsitrativ al orașului Tîrgu Neamț și comunele Vânători și Răucești Neamț. Pe teritoriul orașului Tîrgu Neamț traversează proprietăți particulare și islazul Aerodrom de la pârâul Slatina, până la DN 15 B de la kilometrul 49 până la kilometrul 570, lângă casa Ursache.

Consiliul Local al orașului Tîrgu Neamț a votat, în ședința ordinară a lunii martie o completare a bunurilor ce alcătuiesc domeniul public. În vederea reglementării situației juridice a drumurilor de exploatare și, ca urmare a faptului că drumurile de exploatare din orașul Tîrgu Neamț nu au fost inventariate până la această dată, s-a impus inițierea unui proiect de hotărâre prin care s-a propus însușirea inventarului drumurilor de exploatare agricolă.

Ca urmare a modificării cursului râului Ozana s-a recuperat o suprafață de 24.000 mp, teren situat pe malul stâng al răului cu următoarele vecinătăți: N str.Prundului, E. Prundului, râul Ozana, S Str. Prundului, V Prund râu Ozana, teren care va fi înscris în domeniul public al orașului.

Un alt motiv pentru necesitatea acestei hotărâri de consiliu local este și acela că urma măsurătorilor topografice ale terenurilor-islazuri comunale, aparținând domeniului privat al orașului Tîrgu Neamț s-au constat modificări ale suprafețelor încrise în anexa la HCL 155/2010, împiedicând instabularea acestor proprietăți în registrul de carte funciară al orașului Tîrgu Neamț.

Acest proiect, votat în unanimitate de către consilierii locali permite autorității locale să depună proiect pe o finanțare privind drumurile agricole.

Statisticile Direcției de Sănătate Publică Neamț și cele ale Casei Județene de Asigurări de Sănătate arată că pe parcursul anului 2010 au fost eliberate 728.994 de rețete. Valoarea medicamentelor gratuite eliberate prin programele naţionale, s-a ridicat la 15.777.776 de lei. Cum 7.479.532 de lei au fost pentru Oncologie reiese că nemțenii sunt din ce în ce mai bolnavi. Situația este confirmată și de cele 303 cazuri noi de cancer, cu 100 mai multe decât anul trecut, în aceeași perioadă.

Tot anul trecut, în evidenţele CAS Neamţ se aflau aproximativ 200 de dosare aproabate de Ministerul Sănătăţii pentru tratamentul hepatitei virale de tip B şi C, al cărei tratament costă lunar între 1.744 şi 5.576 de lei de persoană, şi poliartrită reumatoidă, al cărei tratament necesită medicamente între 4.200 şi 4.578 de lei pe lună.

Cea mai scumpă reţetă eliberată anul trecut a fost pentru un pacient care suferă de boala Goucher, al cărui tratament a costat în luna decembrie nu mai puţin de 165.392 de lei.

Deputaţii au adoptat, marţi, cu 158 voturi “pentru”, 128 “împotrivă” şi două abţineri, propunerea legislativă privind zilierii, stabilind că cei care muncesc cu ziua trebuie să plătească un impozit pe venit de 16%. PSD şi PNL s-au opus adoptării acestui proiect, arătând că generează efecte negative necontrolabile pe piaţa muncii.

Deputatul PSD Ioan Cindrea a criticat lipsa asigurărilor pentru zilieri şi inexistenţa echipamentului de protecţie pentru aceştia. “Noi considerăm că în secolul XXI, o Românie care doreşte să se integreze pe piaţa europeană a muncii, doreşte să se introducă această excepţie şi să existe sclavi pe moşiile unora”, a afirmat Cindrea.

Viceliderul deputaţilor PNL Eugen Nicolăescu a susţinut că proiectul de lege conţine multe incoerenţe care trebuie clarificate. “Este nevoie de apărarea drepturilor celor care muncesc. Dacă le luăm numai impozit pe venit, nu-i apăram în niciun fel”, a spus Nicolăescu.

În replică, deputatul PDL Claudia Boghicevici a susţinut că iniţiativa asigură protecţie zilierilor, arătând că activitatea acestora poate fi de 90 de zile pe an, iar aceste persoane care primesc o remuneraţie cuprinsă între 2 şi 10 lei pe oră pot beneficia opţional şi de asigurări de sănătate.

Deputatul UDMR Kerekes Karoly a arătat că activitatea de zilier trebuie reglementată în condiţiile în care a scăpat de sub control.

“Cu 2 lei pe oră, salariul este de 350 de lei pe lună. (…) Îi condamnăm la mizerie pe oamenii ăştia. Angajatorul va merge pe această limită de jos”, a afirmat deputatul PSD Matei Brătianu.

Reprezentantul Guvernului a precizat că persoana angajată ca zilier poate lucra 90 de zile într-un an, după care poate fi angajat pe perioadă determinată şi poate fi asigurat. El a menţionat că zilierii vor primi echipament de protecţie.

Proiectul privind zilierii reglementează modul în care aceste persoane pot executa activităţi cu caracter ocazional, stabilind că durata activităţii ocazionale care poate fi exercitată este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă.

Durata zilnică de executare a activităţii unui zilier nu poate depăşi 12 ore, respectiv 6 ore pentru lucrătorii minori, care au capacitate de muncă. Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă, se precizează în proiect.

Proiectul mai prevede că nicio persoană nu poate fi angajată zilier dacă nu a împlinit 16 ani şi că angajatorul are obligaţia să plătească zilierului, la sfârşitul fiecărei zile de lucru, remuneraţia convenită şi să asigure, pe propria cheltuială, echipamente de lucru şi de protecţie care se impun datorită naturii şi specificului activităţii desfăşurate de zilier.

Plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestată de zilieri este în sarcina zilierului. Cuantumul impozitului este de 16%, calculat la remuneraţia brută, se mai arată în proiect.

Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui proiect.

Deputaţii au decis în şedinţa de marţi şi amânarea cu o săptămână a discutării proiectului privind ucenicia.

Deputaţii din Comisia pentru muncă au avizat, miercuri, în prezenţa ministrului Muncii, Ioan Botiş, proiectul legii zilierilor, reprezentanţii PSD votând “împotrivă”, pe motiv că acesta “este o aberaţie legislativă”, care “va dezvolta munca la negru”.

Transgaz a solicitat Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) majorarea tarifului detransport al gazelor naturale, a declarat, marţi, Elisabeta Ghidiu, director al Direcţiei Strategie şi Management Corporativ din companie.

Avem în vedere o creştere a tarifului de transport. Noi am depus deja o cerere la ANRE, termenul final pentru depuneri este 31 martie”, a afirmat Ghidiu, în cadrul unui seminar despre piaţa de capital.

Ea a menţionat că nu ştie exact procentul solicitat pentru majorarea tarifului, solicitarea fiind făcută de un alt departament din Transgaz.

Operatorul sistemului naţional de transport al gazelor este controlat de stat, prin Ministerul Economiei.