Gura Targului

Ai un mobil mai vechi sau un laptop şi vrei să le schimbi cu unele mai noi, dar nu-ţi ajung banii? O soluţie ar fi programul buy-back pentru telefoane mobile! Iar aici poţi apela chiar la operatorii de telefonie mobilă sau la magazinele online de profil. Suma pe care o primeşti diferă de la caz la caz şi ţine de starea în care se află produsul dat la schimb.

Dacă telefonul este în perfectă stare de funcţionare, acesta va fi evaluat şi vei primi un cupon de reducere în funcţie de cât de funcţional este. De exemplu, să luăm un model de telefon mai vechi – Nokia 3110. Dacă modelul este în perfectă stare de funcţionare, atunci primeşti 10 euro.

În schimb pentru iPhone 3G primeşti 40 de euro. Un preţ destul de mic ţinând cont că un model nou costă în jur de 300-400 de euro.

Pentru un Nokia N97 primeşti 61 de euro.

Pentru asta poţi să apelezi la Orange, fie că eşti client sau nu al operatorilor. Şi în magazinele Internity, care vând telefoane şi abonamente Cosmote, poţi să-ţi cumperi un telefon la preţ de buy-back.

Dacă nu plănuieşti să-ţi schimbi telefonul, însă ai probleme cu laptopul şi te gândeşti să-l schimbi însă nu ai bani de unul nou, firmele au inventat şi “Rabla” pentru laptopuri.

Chiar şi aşa, laptopul nu trebuie să aibă vreo tastă lipsă şi nici mai mult de 5 pixeli “morţi” pe display şi să nu fie dintr-o generaţie prea veche.

Conform rapoartelor de la Comandamentul de iarnă de la Primăria Tîrgu Neamț dar și cel al Prefecturii Neamț, la ora actuală, nu există străzi sau șosele blocate sau închise. Pe toate străzile din Tîrgu Neamț , dar și pe căile rutiere din judeţ circulaţia se desfăşoară în condiţii de iarnă.

Secţia Drumuri Naţionale Neamţ a acționat cu 9 utilaje şi 18 lucrători pe 4 drumuri naţionale.

- DN 2 Secuieni – Roman – Moţca (3 utilaje);

- DN 15 B Poiana Largului – Tg. Neamţ – Cristeşti (3 utilaje);

- DN 15 C Piatra Neamţ – Tg. Neamţ – Târzia (1 utilaje);

- DN 15 D Piatra Neamţ –Roman – Crăieţi (2 utilaje).

Luni, 28 februarie la Piatra Neamț va avea loc o ședință festivă a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, cu ocazia Zilei Protecției Civile. La 28 februarie 1933, prin Înaltul decret regal nr. 468, se aprobă „Regulamentul de funcţionare a apărării pasive contra atacurilor aeriene”. Aceasta este data de naştere a protecţiei civile, desprinsă din apărarea activă, militară.

Nevoia protecţiei omului şi a bunurilor materiale a determinat înfiinţarea, în anii 1943 şi 1944, a unor unităţi militare de apărare pasivă. Unităţile de intervenţie erau destinate pentru a acţiona cu rapiditate în zonele bombardate, având ca misiuni: înlăturarea bombelor neexplodate şi dezamorsarea acestora, participarea la stingerea sau limitarea marilor incendii, ridicarea şi înlăturarea marilor dărâmături din întreprinderi, repararea imobilelor avariate de incendii şi bombardamente, ridicarea de tabere pentru evacuaţi, sinistraţi şi adăpostirea diferitelor materiale.

După război, la începutul anului 1952, s-a adoptat „Regulamentul Apărării locale antiaeriene”. Organizarea apărării locale antiaeriene se caracterizează prin existenţa statelor majore de apărare locală antiaeriană la nivelul regiunilor, raioanelor şi oraşelor mari.

Cutremurul din 4 martie 1977 pune la grea încercare şi apărarea locală antiaeriană. S-au înregistrat 1570 de morţi, 11.300 de răniţi, 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate, iar 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Valoarea pagubelor provocate de seism s-a ridicat la peste 2 miliarde de dolari. Acţionând zi şi noapte pentru salvarea de vieţi omeneşti, înlăturarea avariilor şi a distrugerilor, apărarea locală antiaeriană a trecut un greu examen.

În anul 1978, „apărarea locală antiaeriană” a devenit „apărarea civilă” prin adoptarea Legii privind apărarea civilă în ROMÂNIA. Apărării civile i s-au stabilit prin noua lege şi răspunderi în domeniul activităţii de prevenire, limitarea şi înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi catastrofelor.

După decembrie 1989 ROMÂNIA a ratificat Protocoalele adiţionale I şi II la Convenţiile de la Geneva din 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate, fapt ce a creat condiţii perfecţionării activităţii de apărare civilă. În paralel cu reforma structurilor militare, apărarea civilă intră într-un proces complex de conversie de la o preponderenţă a misiunilor sale pentru situaţia de război la o extindere a acestora pentru apărarea împotriva dezastrelor. Prin Legea apărării naţionale nr. 45/01.07.1994, „apărarea civilă” devine „protecţia civilă”.

În septembrie 1996, Parlamentul ROMÂNIEI a adoptat Legea protecţiei civile nr. 106, stabilind într-o concepţie unitară atribuţiunile ce revin factorilor de răspundere în domeniu şi modalităţile de acţiune în situaţii de protecţie civilă.

Pe 8 noiembrie 2004, Parlamentul ROMÂNIEI a adoptat Legea privind protecţia civilă nr. 481, aducând în acord prevederile legale în domeniu cu prevederile legislaţiei nou adoptate privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă. Această lege a fost modificată şi completată cu Legea nr. 212 din 24.05.2006.

Din 15.12.2004, misiunile protecţiei civile sunt aduse la îndeplinire de componentele Sistemului Naţional pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă. Din aceeaşi dată, au luat fiinţă Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin unificarea şi reorganizarea Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari şi a Comandamentului Protecţiei Civile şi inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti, prin unificarea şi reorganizarea Inspectoratelor de protecţie civilă cu brigăzile/grupurile de pompieri militari.

Ideea unificării structurilor de protecţie civilă şi pompieri a apărut după 1995, probabil în urma contactelor internaţionale şi a schimbului de informaţii în domeniu prilejuit de acestea, ca o posibilă soluţie pentru gestionarea situaţiilor de dezastru ce se manifestau cu o frecvenţă tot mai mare, în condiţiile în care principiile de organizare ale formaţiunilor de protecţie civilă nu mai erau în acord cu realităţile economico-sociale ale României, acestea deprofesionalizându-se încet-încet ca urmare a fluctuaţiilor foarte mari de personal din agenţii economici.

O primă materializare a acestei idei a constituit-o „Ordonanţa nr. 88/30.08.2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă”. Aceasta a fost aprobată şi modificată prin Legea nr. 363/07.06.2002, fără a se trece însă la punerea în aplicare deoarece cadrul general nu era creat.

Guvernul României a adoptat prin H.G.R. nr. 547 din 09.06.2005, Strategia naţională de protecţie civilă care cuprinde obiectivele şi opţiunile fundamentale privind îndeplinirea, prin mijloace şi pe căi de acţiune specifice forţelor de protecţie, a politicii de securitate naţională a statului român în domeniul prevenirii şi protecţiei populaţiei, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu şi factorilor de mediu în caz de dezastre şi/sau război, precum şi pregătire şi ducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea efectelor acestora.

Două intervenții au avut pompierii de la Detașamentul din Tîrgu Neamț în data de 24 februarie.La ora 01.16, a fost alertat şi a intervenit cu 5 subofiţeri şi o autospecială pentru localizarea şi stingerea unui incendiu izbucnit la coşul de fum de la locuinţa Virginiei C., din localitatea Vînători Neamţ.

A ars funinginea din interiorul sobei şi a coşului de fum, din cauza necurăţării.

Pompierii militari, sprijiniţi de SVSU Vînători, au lichidat incendiul în limitele găsite, împiedicând propagarea acestuia la materialele combustibile din structura locuinţei.

Seara la ora 18.16, Detaşamentul de Pompieri Tîrgu Neamţ a fost alertat şi a intervenit cu 6 subofiţeri şi o autospecială pentru deblocarea uşii unui apartament (aparţinând lui Ilie H.) situat pe strada Aleea Târgului din oraşul Tîrgu Neamţ.

Pompierii militari au pătruns în locuinţă, la solicitarea soţiei proprietarului, prin fereastra de la balconul apartamentului situat la etajul 3 al imobilului şi au deblocat uşa de la intrare (mecanismul de închidere s-a blocat). Proprietarul se afla într-una dintre camere, în pat, fiind în imposibilitatea de a se deplasa.

Să suni la 112 îți poate aduce starea de a nu mai avea simț civic. Și asta pentru că ajungi să te simți vinovat că nu ai suficiente cunoștințe medicale. Așa a pățit un reporter de la ”Gura Târgului”. Pe una din străzile din Tîrgu Neamț zăcea, de mai multă vreme, căzut într-una dintre parcările unei firme. Trecătorii au intervenit, au încercat să-l trezească, fără rezultat. Pentru că au considerat că un om de presă poate rezolva problema mai repede, l-au rugat pe reporter să sune la 112.

Conversația cu operatoarea de la 112 de la Piatra Neamț a fost cel puțin ciudată. Întrebările puse despre starea pacientului au fost puse pe un ton de reproș. ”De nu ați vorbit cu cel căzut să vedeți dacă vrea la spital?”, ”Altă dată să vă asigurați dacă vorbește și vrea să meargă la spital”. Inutile orice fel de explicații. Tonul ofensat al operatoarei a continuat pe toată durata conversației. În loc de ”vă rugăm”, ”ar fi bine data viitoare să faceți” au totul s-a derulat în cheia reproșului, apostrofării.

Nu mare a fost mirarea reporterului să vadă că, la un minut după încheierea conversației echipajul SMURD să fi sosit deja la fața locului. Pacientul a fost ridicat și dus de urgență la spital. Fără 112 ar fi rămas inconștient, căzut în parcare pe un ger de minus 7 grade. Întrebarea care se pune de ce a fost nevoie de atâta insistență din partea operatoarei de la 112? Că s-au pus întrebări fără sens, de genul a se insista despre locul unde se află victima, deși s-au dat toate detaliile ca echipajul să nimerească direct și rapid, poate ar fi de înțeles, era din Piatra Neamț nu din Tîrgu Neamț. Dar de ce a fost nevoie să fie apostrofat reporterul că nu a făcut unele lucruri care trebuiesc făcute de cei specializați în domeniu? Un astfel de gest civic trebuie lăudat, nu criticat de cineva angajat într-o insituție care salvează vieți.

Numele operatoarei nu are relevanță în această situație. Parte de o astfel de discuție are aproape oricine sună la 112 pentru un astfel de caz. Ce-i drept orice detaliu despre starea unui pacient poate fi vital. Astfel se face trierea pentru prioritatea la trimiterea în teren a Ambulanței. Dar vorba aceea ”tonul face muzica”. Și aici nu era vorba că nu s-au dat detaliile. Nu le stabilise direct cine a dat telefon. Pentru altele era nevoie de specializare medicală. Și acel ”altă dată să știți…” te face să te întrebi dacă 112 nu are și rolul de a certa pe cei care vor să facă o faptă bună.

Și la ce a mai fost nevoie de o conversație neplăcută dacă echipajul plecase deja spre pacient? Înțeleg salariul mic al celor ce lucrează în sistem. Dar și cei care sună la 112 au aceeași problemă. Criza economică i-a lovit pe toți românii și asta nu înseamnă să nu vorbim frumos unii cu alții. Iar pentru unii salariul înseamnă și a vorbi frumos.

Și nota zece pentru SMURD Tîrgu Neamț.

Consiliul Local a orașului Tîrgu Neamț are, în ședința ordinară a lunii februarie, pe ordinea de zi, 16 proiecte de hotărâre și 2 informări. Pentru cetățeni, una dintre hotărârile importante o reprezintă aceea privind aprobarea obiectivului de investiții ”Reabilitatea și amenajarea parcărilor pe raza orașului Tîrgu Neamț, etapa a II-a”. Deși, total nefondate, persistă zvonurile cum că Spitalul orășenesc Tîrgu Neamț s-ar putea închide, consiliul de administrație de acolo își face treaba, muncește pentru a se reuși accesarea tuturor fondurilor posibile și, astfel, consilierii urmează a-și da votul privind accesarea și derularea proiectului ”Sistem informatic integrat în vederea eficientizării actului medical din cadrul Spitalului orășenesc Tîrgu Neamț”.

Un alt proiect important, mai ales pe fondul crizei economice îl reprezintă acela de aprobare a criteriilor proprii de acordare a ajutorului social, conform Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat și acel privind aprobarea Planului de acțiuni de lucrări de interes local, pentru anul 2011, în vederea acordării ajutorului social.

Pentru ca în Tîrgu Neamț să nu apară aceleași probleme pe care alte localități din țară le au, executivul propune legislativului local un proiect de hotărâre privind reglementarea comercializării plantelor, substanțelor preparatelor stupefiante halucinogene și psihotrope și derivațiilor acestora.

La cererea consilierilor locali, la secțiunea informări, se va face o informare privind modul de utilizare a sumei de 16.960.000 lei, proveniți din creditul contractat la BCR, precum și a comisioanelor, dobânzilor și ratelor aferente cerditului suplimentar de 1.200.000 de euro.

În ziua de 26 februarie, în jurul orei 19.10, pe DN 15 C, în localitatea Oglinzi, comuna Răucești, , s-a produs un accident rutier din care a rezultat decesul unei persoane. Din primele cercetări efectuate, polițiștii au stabilit că în timp ce B. Dorinel, de 37 de ani, din municipiul Suceava, conducea un o autoutilitară, pe DN 15 C, în interiorul localității Oglinzi, a surprins și accidentat mortal pe L. Ilie, de 64 de ani, din comuna Răucești, care se deplasa pe mijlocul părții carosabile.

În seara de 25 februarie 2011, în jurul orei 21.20, pe DN 15 B, în localitatea Dolhești, comuna Pipirig, s-a produs un accident rutier din care a rezultat decesul a două persoane.

Din primele cercetări efectuate, polițiștii au stabilit că în timp ce P. Ilie, de 20 de ani, din comuna Pipirig, , conducea un autoturism, pe DN 15 B, direcția Tîrgu Neamț – Poiana Teiului, în localitatea Dolhești, omuna Pipirig, la ieșirea dintr-o curbă la dreapta, pe o porțiune de drum în aliniament, a pierdut controlul asupra volanului și a intrat în coliziune cu un capăt de podeț, situat pe partea dreaptă a direcției de mers. Din accident a rezultat decesul conducătorului auto și a pasagerului de pe scaunul dreapta față B. Ioan, de 44 de ani, din comuna Pipirig, județul Neamț.

Dacă bani nu sunt, sânge este. Nu este vorba de o situație ieșită din comun. Nevoia de bani îi face pe oameni să doneze sânge. Așa este și situația în Tîrgu Neamț și tot județul Neamț. Mai mult decât atât, chiar la Tîrgu Mureș, centru medical căutat de mulți pacienți catitatea de sânge este excedentară.

O problemă rămâne veșnică, cea a sângelui cu RH negativ. De ea s-a lovit cea de a doua victimă din cumplitul accident de la Bodești, din 22 ianuarie. A fost nevoie de apeluri umanitare pentru a se asigura cantitatea necesară de sânge. Din păcate gesturile umane de donare nu au fost de folos, femeia de 45 de ani a decedat. Din câte știm, la ora actuală, mai există o altă femeie, grav bolnavă, aproape de aceeași vârstă, care are ”ghinionul” de a se naște cu RH negativ. Cum nu ni s-a solicitat ajutorul, până în prezent, nu-i pomenim numele, considerăm că nu se vrea a se cunoaște de către toată lumea starea ei de sănătate.

Persoanele care au RH negativ sunt mult mai puține decât un RH negativ. În cazul lor o transfuzie cu sânge cu RH negativ înseamnă o condamnare la moarte, indiferent de cât este gravă boala. De-a lungul timpului, în unele spitale, chiar din lume, s-au făcut greșeli pentru că nu s-a știut ce RH are sângele.

Situația actuală, în care există excedent de sânge, dar pentru cei cu RH negativ trebuie să alerge aparținătorii pentru a căuta donatori, demonstrează cât de important este să donezi sânge.