Gura Targului

Până când economia ”duduia” firme de textile în ”lohn” au prosperat. O perioadă de timp, până la criza economic firmele din acest domeniu, în cel bun caz au supraviețuit. Începutul de an adduce o revigorare a lor. 126 de confecţionere şi croitorese sunt căutate de către societățile din Neamț.

La nivelul orașulu Tîrgu Neamș sunt 21 de locuri de muncă disponibile. Pe tot județul există 316 posturi. O treime dintre ele sunt în domeniul confecțiilor. Locuri de muncă se găsesc ca agent comercial, agent vânzări, ambalator manual, asistent în relaţii publice şi comunicare, consilier economic, consilier juridic, cosmetician, dulgher, fierar betonist, gestionar depozit îngrijitor clădiri, instalator apa-canal, lăcătuş mecanic, lucrător comercial, secretară, şlefuitor/lustruitor, şofer autocamion, sudor, tâmplar universal, vopsitor auto.

Săptămâna trecută, prefectul Mihai Archip a dispus transmiterea către unităţile administrativ-teritoriale de pe raza judeţului a unei informări cu privire la Pachetul legislativ al Uniunii Europene „Energie –Schimbări climatice” şi la instrumentul financiar Iniţiativă de finanţare a energiei durabile. Solicitările autorităţilor locale interesate să implementeze proiectele de investiţii în domeniul energiei durabile prin facilitatea de finanţare, vor fi centralizate de Instituţia Prefectului şi transmise Ministerului Administraţiei şi Internelor, Direcţia Generală pentru Relaţii cu Comunităţile Locale.

La nivelul Uniunii Europene s-au demarat procedurile pentru crearea unui instrument finaciar special destinat să promoveze iniţiativele în materie de eficienţă energetică şi de energie din surse regenerabile în cadrul Iniţiativei de finanţare a energiei durabile. Facilitarea de finanţare în valoare de peste 146 milioane Euro, va fi folosită pentru dezvoltarea unor proiecte în materie de economisire a energiei, de eficienţă economică, de energie din surse regenerabile şi pentru înlesnirea finanţării investiţiilor în aceste domenii. Beneficiarii acestei facilităţi sunt autorităţile publice locale sau centrale şi organismele publice sau private care acţionează în numele autorităţilor publice respective.

Facilitatea financiară va fi utilizată pentru proiecte în domeniul energiei durabile, în special în mediul urban, cu impact rapid, măsurabil şi substanţial asupra redresării economice şi anume:

- Proiecte pentru clădiri publice şi private care cuprind soluţii pentru eficienţă energetică şi energie din surse regenerabile, în special cele care se bazează pe utilizarea tehnologiilor informaţiilor şi comunicaţiilor;

- Investiţii în producţia combinată de energie termică şi electrică, în reţele urbane de încălzire sau răcire cu mare randament energetic, în special din surse regenerabile de energie;

- Surse de energie regenerabile descentralizate sau integrate la nivel local şi includerea acestora în reţelele electrice;

- Microgenerarea din surse regenerabile de energie;

- Transportul urban nepoluant, care contribuie la creşterea eficienţei energetice şi la integrarea surselor de energie regenerabilă, accentul punându-se pe transportul în comun, pe vehiculele electrice sau pe cele alimentate cu hidrogen şi pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- Infrastructurile locale, inclusiv iluminatul eficient al infrastructurilor publice exterioare, cum ar fi iluminatul stradal, soluţii de stocare a energiei electrice, contoarele şi reţelele inteligente;

- Tehnologii în materie de eficienţă energetică şi de energie din surse regenerabile cu potenţial economic şi de inovare care utilizează cele mai bune proceduri existente.

De asemenea, un procent de până la 15% din facilitatea de finanţare se poate folosi şi pentru acordarea de asistenţă tehnică autorităţilor locale, regionale sau naţionale privind iniţierea unor proiecte în materie de eficienţă energetică şi de energie din surse regenerabile.

Autorităţile publice care solicită finaţare pentru proiectele de investiţii sau asistenţă tehnică pentru proiectele în materie de eficienţă energetică şi de energie din surse regenerabile trebui să respecte următoarele condiţii:

- şi-au luat angajamentul politic, de a combate schimbările climatice;

- depun eforturi în vederea elaborării unor strategii multianuale pentru a combate schimbările climatice sau participă la o strategie multianuală;

- sunt de acord să răspundă în faţa opiniei publice pentru progresele înregistrate în strategia lor.

„ Economiile de energie sunt metoda cea mai directă şi mai rentabilă de care dispunem în combaterea schimbărilor climatice, astfel ne asigurăm aprovizionarea cu energie şi o dezvoltare economică și socială durabilă. Dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă și promovarea eficienței energetice trebuie să reprezinte o prioritate, astfel încât să se facă faţă necesităţilor de siguranţă energetică şi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Datorită aceastei facilităţi financiare se pot crea noi locuri de muncă, noi oportunităţi pe o piaţă mai ecologică.” a declarat prefectul Mihai Archip

Meseriile de mecanic auto, inginer, medic, avocat sau ospătar sunt cele mai apreciate pe piaţa muncii, susţin elevii şi studenţii chestionaţi într-un studiu sociologic privind practica, lansat sâmbătă la Iaşi. Studiul privind “Situaţia şi rezultatele participării elevilor şi studenţilor la programele şi stagiile de practică şcolară din România anului 2010″ este primul care trateaza această problemă şi are ca scop identificarea modului în care practica îi ajută pe tineri în pregătirea şcolară şi, ulterior, cea profesională, finalitatea concretă a acesteia şi găsirea modalităţilor de îmbunătăţire a modului de desfăşurare şi a rezultatelor.

Studiul este structurat în trei capitole, fiecare adresându-se unui grup ţintă implicat în sistemul de practică, respectiv, elevi, studenţi şi tutori.

În cadrul primului capitol sunt cuprinse rezultatele sondajului privindmeseriile cele mai căutate de elevi şi importanta practicii în viitoarea profesie, aşa cum este percepută de aceştia.

În topul meseriilor cele mai apreciate de elevi sunt cele de mecanic auto, inginer, medic, ospătar, avocat, şofer, poliţist, specialist IT, bucătar, comerciant-vânzător, tinichigiu-vopsitor auto, brutar-patisier, profesor.

Adolescenţii chestionaţi au apreciat că un angajator apreciază în primul rând la un tânăr care caută un loc de muncă “experienţa în profesie/meserie” (46%) şi “deprinderile practic consolidate” (34%).

Cele mai frecvente surse de informare utilizate de elevi sunt internetul, televizorul, ziarele, profesorii, iar cele mai puţin apreciate sunt pliantele şi afişele.

Mai mult de jumătate dintre elevii investigaţi au de gând să urmeze o facultate şi doar o cincime dintre ei vor să lucreze după absolvirea liceului.

Peste o treime dintre elevii întrebaţi (38%) au spus că ar dori să lucreze “pe cont propriu”, în timp ce 83% au afirmat că s-au gândit să lucreze într-o altă ţară.

În privinţa practicii, 70% dintre tineri au spus că şcoala îi pregăteşte bine pentru practicarea meseriei pentru care au optat şi că practica îi va ajuta să găsască mai uşor un loc de muncă.

O treime dintre elevi au declarat că rezultatele practicii lor au fost valorificate prin dobândirea unor competenţe în domeniul pregătirii de bază, rezolvarea de aplicaţii practice, promovarea examenului de competenţe/nivel, aplicarea rezultatelor practicii în activitatea cotidiană, posibilitatea de a se angaja într-un loc de muncă corespunzător noţiunilor învăţate, cunoştinţe profesionale consolidate, abilităţi practice formate, evaluare prin note şi calificative, obţinerea diplomei de calificare, utilizarea în cadrul şcolii pentru diferite activităţi.

Peste două treimi dintre elevi au considerat că dotarea locului unde au realizat ei practica profesională a fost bună, iar 72% au fost mulţumiţi de modul în care a fost coordonată practica profesională de către tutorele lor de practică.

Concluziile în cel de-al doilea capitol, dedicat studenţilor, sunt că aceştia apreciază profesiile de medic, inginer, specialist IT, avocat, economist, manager, contabil, profesor, arhitect, funcţionar bancar.

Jumătate dintre studenţii investigaţi au spus că ştiu precis ce or să facă după absolvirea facultăţii, în timp ce o treime au declarat că or să se descurce atunci când va fi cazul.

În proporţie de 80%, studenţii au spus că s-au gândit să lucreze în altă ţară (80%), iar 77% dintre ei au precizat că nu au beneficiat de o bursă profesională pe termen scurt într-o altă ţară.

Potrivit rezultatelor sondajului, 68% dintre studenţi au de gând să practice meseria pentru care s-au pregătit. Jumătate dintre studenţii întrebaţi (52%) consideră că facultatea îi pregăteşte bine pentru practicarea meseriei/profesiei, iar restul au opinat că sunt pregătiţi doar suficient şi chiar insuficient.

Mai mult de trei sferturi dintre tinerii chestionaţi (79%) au apreciat că, în urma stagiului de practică, au dobândit competenţe profesionale în conformitate cu standardele ocupaţionale ale facultăţii.

Potrivit concluziilor cuprinse în capitolul dedicat tutorilor, cele mai apreciate meserii sunt cele de medic, avocat, economist şi mecanic auto.

În proporţie de 40%, tutorii au considerat că şcoala îi pregăteşte pe tineri insuficient pentru practicarea meseriei, în timp ce 51% dintre ei au declarat că şcoala nu a elaborat un ghid de practică.

Concluziile studiului privind tutorii indică necesitatea elaborării unui ghid de practică unitar în structură, dar şi standardizarea cuprinsului raportului de practică întocmit de tutore, cât şi a instrumentelor de monitorizare şi evaluare a practicii elevilor şi studenţilor. S-a mai constatat că recompensarea practicanţilor este deficitară, atât cea materială, cât şi cea morală şi că diversificarea modalităţilor de valorificare a rezultatelor practicii elevilor şi studenţilor poate fi motivantă.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 870 subiecţi (423 de elevi, 400 de studenţi şi 47 tutori de practică).

Studiul a fost lansat, sâmbătă, cu ocazia conferinţei regionale “Practică «pe bune» – adevarată şansă a elevilor şi a studenţilor pentru ocuparea unui loc de muncă”. Atât studiul sociologic, cât şi conferinţa fac parte din campania de conştientizare şi mediatizare a importanţei efectuării stagiilor de practică în Romania, organizată în cadrul proiectului educaţional “Practică să înveţi, învaţă să practici!”.

La eveniment au fost prezenţi reprezentaţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ai Centrului Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), ai autorităţilor locale, profesori, tutori, agenţi economici, elevi şi studenţi din grupul ţintă al proiectului.

Persoanele fizice care plătesc impozitele online ar putea suporta, parţial sau integral, comisionul pe care primăriile îl vor achita băncilor care acceptă plăţi electronice prin sistemul naţional www.ghiseul.ro, autorităţile urmând să transmită cetăţenilor datele de autentificare, prin poştă. Posibilitatea ca primăriile să solicite contribuabililor achitarea, parţială sau integrală, a comisionului pe care acestea îl vor achita pentru operaţiunile de plată online efectuate de cetăţeni este prevăzută în HG 1.235/2010 privind Sistemul naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar (SNEP), care va fi disponibil la adresa web www.ghiseul.ro.

“Comisionul perceput de furnizorul de servicii de acceptare de plăţi electronice (…) poate fi suportat de către contribuabil, de instituţia publică sau în orice altă variantă aleasă de instituţia publică la momentul înregistrării în SNEP”, potrivit hotătârii de guvern.

Pentru fiecare tranzacţie efectuată de un contribuabil, primăria va achita un comision de cel mult 2% din suma transferată de acesta, dar nu mai mult de 30 lei, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI).

Documentul a fost elaborat împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice şi va pune în aplicare Normele metodologice privind SNEP.

“Primăriile care se vor înscrie în SNEP îşi vor informa contribuabilii prin poştă cu confirmare de primire că, începând cu o anumită dată, pot accesa www.ghiseul.ro printr-un user şi o parolă. După ce s-au autentificat în sistem, aceştia pot afla ce taxe şi impozite au de plătit către autoritatea locală de care aparţin şi vor putea să le achite online cu ajutorul unui card bancar”, a declarat pentru MEDIAFAX Marius Fecuiru, secretar de stat în MCSI.

Proiectul de ordin include şi posibilitatea ca datele de autentificare să fie obţinute la ghişeul instituţiei publice beneficiare care a înregistrat contribuabilii, prin mijloace electronice securizate sau alte metode identificate şi agreate împreună cu aceştia.

“Un contribuabil deja înregistrat în SNEP nu va mai fi înregistrat de către o altă instituţie publică beneficiară, păstrându-şi informaţiile de autentificare existente”, se precizează în proiectul de act normativ.

Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat la 20 ianuarie că în cel mult două săptămâni de la acea dată, prin accesarea sistemului www.ghiseul.ro, contribuabilii din cinci localităţi vor putea să achite taxele şi impozitele online. El a evitat să nominalizeze cele cinci primării.

Potrivit HG 1.235/2010, publicată în Monitorul Oficial la 14 decembrie 2010, instituţiile publice care desfăşoară activităţi de încasare a taxelor şi impozitelor au obligaţia să se înregistreze în SNEP, la fel şi băncile care vor să furnizeze servicii de acceptare de plăţi electronice.

Astfel, în termen de şapte luni de la adoptarea HG vor intra în SNEP localităţile cu populaţie mai mare de 150.000 de locuitori, urmând ca oraşele cu până la 150.000 de locuitori să se înroleze în sistem în cinci luni de la expirarea termenului primei etape, dar nu mai târziu de un an de la data intrării în vigoare a actului normativ.

Începutul de an este important pentru stabilirea strategiilor pe termen scrut și mediu a Comitetului Regiunilor și a grupurilor politice. Primarul orașului Tărgu Neamț, Decebal Arnăutu a fost prezent în perioada 27 – 28 ianuarie la Bruxelles pentru a participa la astfel de dezbateri. Importantă pentru un Tîrgu Neamț a fost dezbaterea referitoare la sistemele alimentare locale.

Un punct imporant de discuție, unde aportul primarilor a fost necesar a fost acela al subiectului privind distribuirea de produse alimentare către persoanele cele mai defavorizate din Uniune. În această materie obțiunile diferă.

Deși poate la prima vedere nu pare a fi important, două subiecte rămân de actualitate: Simplificarea implementării programelor-cadru de cercetare și „Tineretul în mișcare” și Cinematograful european în era digitală.

Dezbaterii puternice au avut loc pe tema sistemelor europene de pensii adecvate, viabile și sigure. Nici agricultura nu a fost uitată și s-au luat poziții pe tema libertății de decizie a statelor membre în ceea ce privește culturile modificate genetic și durabilitatea biomasei

Pe 31 ianuarie are loc ședința ordinară de Consiliu Local a lunii. Pe ordinea de zi se află 9 proiecte de hotărâre, două informări și alte trei proiecte pe lista suplimentară. Una dintre este aceea privind infiintarea, organizarea și funcționarea Politței Locale a orașului TîrguNeamț, începând cu data de 01.01.2011. Proiectul este impus de lege.

Pe departe, cea mai importantă hotărâre este cea referitoare la privind aprobarea bugetului local al orașului precum și a listei de investiții pentru anul 2011. Acest proiect a fost supus dezbaterii publice pe 24 ianuarie, cetățenii orașului având la dispoziție suficient timp pentru a-și expune punctul de vedere. Concomitent cu acest proiect aleșii locali vor vota și pentru aprobarea organigramei și al statului de funcții pentru aparatul de specialitate al primarului și pentru unitățile subordonate consiliului local al orașului Tîrgu Neamț pentru anul 2011.

Un alt proiect se referă la darea în folosință gratuită a unui spațiu din incinta Căminului Cultural Blebea – Tîrgu Neamț către Centrul de Asistență Rurală Timișoara în vederea implementării proiectului „Căminul Cultural, Actor principal al promovării patrimoniului cultural local în vederea dezvoltării comunitare”

Informările privesc execuția bugetului local al orașului Tîrgu Neamț pentru anul 2010 și stadiul realizării lucrării PUG oras Tîrgu Neamț.

Pe nota suplimentară consilierilor locali le sunt propuse proiect de hotarare privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli estimat pentru anul 2011 la Spitalul orășenesc Tîrgu Neamț și proiect de hotărâre privind aprobarea organigramei și a statului de funcții al Spitalului.

În ziua de 27 ianuarie 2011, Postul de poliție Agapia a fost sesizat de H. Ana de 82 ani, din comună, despre faptul că a fost victima a două infracțiuni de furt calificat, prima faptă având loc în ziua de 16 ianuarie între orele 08.00-12.00, când persoane necunoscute au pătruns în locuința sa de unde i-au sustras 5.000 lei, iar a doua faptă, în noaptea de 26/27 ianuarie, fiindu-i sustrase 7 păsări dintr-o anexă a locuinței. În urma cercetărilor, polițiștii au identificat-o pe minora T.C.M. de 13 ani, din comună, stabilind că aceasta a sustras de la partea vătămată o sumă de bani, care diferă de suma reclamată. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunilor de furt calificat, iar cercetările continuă în vederea stabilirii împrejurărilor comiterii faptelor și a recuperării prejudiciului.

Copiii care dovedesc o slabă stăpânire de sine la vârsta de trei ani se confruntă cu un risc mult mai mare de a înregistra, în jurul vârstei de 32 de ani, o serie de eşecuri majore – probleme de sănătate, dependenţă de droguri, dificultăţi financiare şi cazier judiciar. ercetătorii de la Universitatea Duke din statul american Carolina de Nord au monitorizat timp de 30 de ani peste 1.000 de copii din Noua Zeelandă, care au fost evaluaţi de profesori, părinţi, alţi observatori şi chiar de ei înşişi. Concluziile studiului au fost publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Printre criteriile de evaluare se numără incapacitatea de a-şi stăpâni furia, lipsa perseverenţei în atingerea scopurilor, dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor primite, hiperactivitate, tendinţa de a acţiona fără a gândi, dificultatea de a-şi aştepta rândul, stare de agitaţie şi lipsa de scrupule.

Copiii care au obţinut cele mai mici scoruri în funcţie de aceste criterii au fost cei mai numeroşi dintre aceia care, ajunşi la o vârstă adultă, sufereau de probleme respiratorii, boli sexuale transmisibile, obezitate, o concentraţie mare de colesterol şi hipertensiune, a declarat psihologul Terrie Moffitt, de la Universitatea Duke, coautor al acestui studiu.

În plus, impulsivitatea şi incapacitatea unui copil de a gândi pe termen lung, combinate cu o slabă stăpânire de sine, influenţează viitorul acestor persoane, ce întâmpină probleme mari în a-şi administra veniturile – fie că este vorba de capacitatea de a economisi, de a-şi controla banii de pe cărţile de credit sau de a-şi achita creditele ipotecare.

Aceiaşi copii se confruntă cu cele mai mari riscuri de deveni părinţi celibatari, de a deveni fumători, alcoolici şi consumatori de canabis sau de droguri mai puternice şi chiar de a avea probleme cu justiţia.

Psihologii au efectuat un studiu similar pe un eşantion de 500 de perechi de gemeni din Marea Britanie.

Savanţii au constatat că acei copii care au obţinut cele mai mici scoruri la testele de stăpânire de sine, la vârsta de cinci ani, se confruntau cu un risc considerabil mai mare, comparativ cu fraţii/ surorile lor, de a deveni fumători, de a obţine rezultate şcolare mai slabe şi de a manifesta un comportament antisocial în jurul vârstei de 12 ani.

Preţul energiei electrice ar putea rămâne în acest an la nivelul din 2010, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) apreciind că nu sunt motive pentru majorarea acestuia. “ANRE nu anticipează în 2011 motive de majorare a preţului plătit de consumatorii casnici. La sfârşitul anului 2010 ANRE a acceptat creşterea tarifelor de distribuţie şi transport al energiei, dar în acelaşi timp distribuitorii au obţinut o scădere a preţului la care cumpără energie de la producători”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din comitetul de reglementare din cadrul ANRE. Cea mai recentă majorare a preţului energiei, de circa 4%, a fost realizată la începutul anului 2010. ANRE este o instituţie publică autonomă aflată în subordinea primului ministru.

Pe 27 ianuarie a.c., prefectul Mihai Archip a condus şedinţa Colegiului Prefectural. În cadrul reuniunii în primul rând a fost prezentat Bilanţul Instituţiei Prefectului judeţul Neamţ pentru anul 2010; o altă temă de discuţie a fost prezentarea şi aprobarea Planul de acţiuni pe anul 2011 la nivelul judeţului pentru realizarea obiectivelor derivate din Programul de Guvernare.

Pe ordinea de zi a şedinţei s-a aflat şi prezentarea unui Studiu elaborat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est în perioada mai 2009 – decembrie 2010, privind implementarea Programului Operaţional Regional în regiunea Nord – Est şi efectele crizei economice şi financiare în judeţul Neamţ. Sondarea beneficiarilor POR s-a realizat pe bază de chestionare iar grupurile ţintă au fost administraţia publică locală (APL), mediu privat, universităţi şi ONG-uri.

În ceea ce priveşte impactul crizei economice asupra investiţiilor planificate, administraţia publică locală a resimţit într-o mai mare măsură efectele crizei în comparaţie cu mediul privat unde un procent de 37,50% nu a fost afectat de criză. Impactul asupra evoluţiei salariaţilor înclină tot în favoarea mediului privat, unde 25% nu au fost afectaţi, spre deosebire de 20% în APL. La capitolul impactul crizei asupra cifrei de afaceri realizate în mediul privat, un procent de 12,50% au fost afectaţi în mică măsură. Opţiunile strategice exprimate de grupurile ţintă – pe primul loc în opţiunile APL este turismul iar în mediul privat – industria.

Exportul nu a fost afectat de criză, chiar s-au înregistrat creşteri consolidate, judeţul Neamţ aflându-se pe locul întâi în privinţa exportului. O concluzie a ADR Nord-Est este şi faptul că judeţul Neamţ are şi cele mai multe proiecte finanţate din fonduri europene .

Prin aparatul de specialitate al prefectului, Planul de acţiuni pentru realizarea în judeţ a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare aprobat anul trecut a fost monitorizat, la finele fiecărui trimestru. Se pot vedea astfel progresele realizate majoritatea acţiunilor şi lucrărilor fiind încheiate. Chiar şi indicatorii statistici care fac introducerea în conţinutul Planului înregistrează, unii dintre ei, o evoluţie favorabilă. Astfel, din datele statistice disponibile la 11 luni 2010 – producţia industrială realizată a fost mai mare cu 45,7%, comparativ cu luna noiembrie 2009. Exporturile au fost mai mari cu 13,7%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale este mai mare comparativ cu aceeaşi lună din anul 2009.

„O recentă monitorizare a proiectelor finanţate prin „Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural”, instituit prin OG 7 din 2006 ne arată că anul trecut s-au finalizat 19 proiecte de alimentări cu apă, drumuri, reabilitări podeţe şi sisteme de colectare a deşeurilor şi alte 13 proiecte, în derulare, au lucrări executate în procent de 52% – 90% şi vor fi finalizate în acest an.

Acţiunile restante din Planul pe anul trecut au, în majoritate, o motivaţie obiectivă, respectiv lipsa resurselor de finanţare, de exemplu pentru pregătirea şi perfecţionarea personalului ” a declarat prefectul județului Neamț, Mihai Arhip

Anul trecut s-au primit la Prefectură22.656 de corespondenţe, la care se adaugă 2.280 de petiţii şi 340 de radiograme venite de la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Au fost emise 465 de ordine ale prefectului, au fost adoptate 574 de hotărâri ale Comisiei Judeţene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor şi au fost eliberate 948 de titluri de proprietate. Au fost supuse controlului de legalitate peste 42.700 de acte administrative. Pentru cetăţenii care au solicitat, s-au emis peste 9200 paşapoarte simple electronice, 8900 paşapoarte simple temporare şi s-au apostilat peste 2500 de acte. S-au editat 17.132 permise de conducere şi au fost examinate 20.468 persoane în vederea obţinerii permisului de conducere. S-au organizat reuniuni, dezbateri, medieri de conflicte, s-au gestionat situaţii de urgenţă, s-au scris proiecte de hotărâre de Guvern prin care am primit bani pentru judeţ şi derulăm 2 proiecte cu finanţare externă. Trebuie să subliniez că toate aceste realizări s-au obţinut cu un număr restrâns de personal – 41 la nivelul instituţiei şi 42 de nivelul celor două servicii comunitare.