Gura Targului

Pe 27 octombrie ar trebuit să aibă loc “Gala Premiilor în Educaţie”. Din cauza demonstraţiilor acre au adus restricţii de circulaţie în Bucureşti, ediţia 2010 a fost amânată pentru 3 noiembrie.

Juriul Galei Premiilor în Educaţie a desemnat 10 instituţii de învăţământ preuniversitar şi trei de învăţământ universitar drept finalişti în competiţie, la categoriile ,,Şcoala anului” şi ,,Facultatea anului”. Printre cele 10 şcoli finaliste se află şi Colegiul Naţional de Informatică din Piatra Neamţ.

Tot finaliste sunt şi 4 cadre didactice din Neamţ: Ioana Codruţa Sava (de la Grădiniţa cu Program Săptămânal “Veronica Filip” Piatra-Neamţ), învăţătoarea Domnica Vrînceanu (Şcoala nr. 1 Răuceşti), Mihaela Cătălina Tărcăoanu şi Gheorghe Brânzei (Colegiul Naţional “Calistrat Hogaş” Piatra-Neamţ).

Regula concursului este că cei care câştigă într-un an nu mai au voie să participe la competiţie timp de cinci ani de zile. Valorea totală a premiilor din acest an se ridică la 250.000 de euro. Premianţii nu mai au voie să participe la competiţie timp de 5 ani de la câştigarea premiilor.

FMI a avertizat Guvernul că va depăşi deficitul dacă renunţă la austeritate şi a cerut investiţii

FMI a avertizat Guvernul că va depăşi ţinta de deficit stabilită pentru anul viitor dacă va introduce pachetul de măsuri ce vizează scăderea cotei unice, a CAS şi majorarea salariului minim peste 700 lei şi a cerut un program clar de priorităţi pentru investiţii, în special în transport şi sănătate.

Atenţionările au fost transmise în discuţia avută, joi seara, de premierul Emil Boc cu oficialii FMI, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse participante la discuţii.

“Fondul Monetar Internaţional a atenţionat că ţinta de deficit bugetar pentru 2011 va fi depăşită dacă este introdus pachetul de măsuri propus de coaliţie, deşi membrii Guvernului au insistat că această depăşire va fi estompată prin creşterea economică ce ar rezulta din relaxarea fiscalităţii. FMI a cerut în acelaşi timp un program clar de priorităţi în ceea ce priveşte investiţiile, în principal în transporturi şi sănătate”, au arătat sursele.

Potrivit acestora, discuţiile dintre autorităţile române şi FMI vor continua în zilele următoare la nivel de experţi, fiind posibilă o nouă întâlnire a coaliţiei cu membrii misiunii Fondului.

Liderii coaliţiei au propus FMI, la începutul acestei săptămâni, alături de scăderea contribuţiilor sociale de la 44% la 41% şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 12%, şi creşterea salariului minim de la 600 la 700 de lei.

Fondul Monetar Internaţional a transmis Guvernului însă că nu poate accepta pentru anul viitor o majorare a salariului minim pe economie mai mare de 650 lei, sub nivelul de minim 700 lei avansat în discuţii de reprezentanţii Executivului, au declarat atunci agenţiei MEDIAFAX surse participante la discuţii.

Potrivit “Gândul”, politicienii români s-au lovit de inflexibilitatea oficialilor FMI, care se opun măsurilor propuse de coaliţie.

O misiune a FMI este prezentă începând din 20 octombrie, la Bucureşti, pentru evaluarea acordului în derulare şi începerea discuţiilor preliminare cu autorităţile române pentru încheierea unei noi înţelegeri. Vizita delegaţiei FMI se va încheia pe 1 noiembrie.

Premierul Emil Boc a susţinut, în plenul Parlamentului, proiectul legii educaţiei naţionale, promovat de Guvern prin angajarea răspunderii, afirmând că actul normativ va schimba “din temelii” sistemul educaţional românesc.

El a prezentat prevederile proiectului de lege şi modul în care actul normativ ar urma să contribuie la dezvoltarea şi modernizarea sistemului educaţional. Parlamentarii opoziţiei au părăsit sala de plen, la scurt timp după începerea şedinţei programate pentru ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe Legea educaţiei.

Proiectul Legii educaţiei pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament prevede că învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

Sistemul naţional de învaţământ preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV, învăţământul secundar, care cuprinde învaăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX, învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretica, vocaţionala şi tehnologic, învăţământul profesional, cu o durată între 6 luni şi 2 ani, învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.

În proiectul de lege se prevede, de asemenea, că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.

La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.

Proiectul de lege prevede şi acordarea unor cupoane de creşă. În actul normativ se arată că acestea vor fi acordate în scop educaţional, din bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale se stabileşte prin norme metodologice elaborate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii.

La secţiunea referitoare la “învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale” se prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. Un alineat stabileşte că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.

De asemenea, proiectul de lege prevede că părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu.

Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii cauzate de elev.

Actul normativ pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea mai prevede că “persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului”.

De asemenea, este stipulat că “funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului”.

Legea urmează să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Prin excepţie, măsura introducerii clasei pregatitoare în învatamântul primar intră în vigoare începând cu anul scolar 2012 – 2013.

De asemenea, este prevăzut ca măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial să intre în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul scolar 2011-2012.

Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul scolar 2012 -2013.

Admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din 2013.

De asemenea, măsura privind introducarea costului standard per elev şi a principiului “finanţarea urmează elevul” urmează se aplice din 2012.

Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a legii, să definitiveze noua Cartă universitară, regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcţionare a universităţilor în conformitate cu noul act normativ.

Statisticile Băncii Naţionale a României, realizate în luna august arată că restanţele la creditele nemţenilor totalizau, 212,9 milioane de lei, Cu o lună înainte, în luna iulie, aceste credite totalizau 191,3 milioane de lei. Această situaţie se datorează faptului că datornicii nu mai reuşesc să-şi plătească ratele la timp. Largheţea băncilor care au acordat vestitele credite doar “cu buletinul”, mană cerească acum 2, 3 ani, se dovedesc coşmarul multor cetăţeni în prezent. Criza economică, tăierile de salarii, neacordarea la timp a lefurilor au devenit motive de stres major. Că situaţia este cu adevărat îngrijorătoare o demonstrează faptul că cele peste 200 de milioane reprezintă aproape 10% din suma împrumuturilor acordate de băncile comerciale.

Aurel şi Adrian Tănăselea şi-au ucis, în bătaie, fratele de 48 ani, Mircea Tănăselea. Omorul a avut loc seara zilei de 5 iulie, în comuna Urecheni, pe fondul consumului de alcool. Pentru fapta lor au fost condamnaţi pe 27 octombrie de magistraţiii Tribunalului Neamţ, la câte 7 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii omor calificat.

Cei doi fraţi se certau des cu Mircea, de fapt de fiecare când beau. De faptul că s-a ajuns la crimă, unii vecini au declarat că se aşteptau, pentru că deseori certurile degenerau în bătăi.

Despre crimă s-a aflat a doua zi dimineaţă când unul dintre criminali, Aurel Tănăsela a sunat la postul de poliţie pentru a anunţa că fratele său zace în curtea casei sale. Crima era evidentă, aşa că s-a sunat la Piatra Neamţ, la criminalişti.

Povestea crimei nu a fost greu de refăcut. Mircea Tănăselea venise în Urecheni, la casa părintească din Focşani. În seara crimei cei trei s-au certat aprig. Victima a fost lovită cu parul, cu pumnii şi cu picioarele. Când au văzut că nu mai mişcă, criminalii Aurel şi Adrian Tănăselea s-au dus la culcare, în casă. La numai o oră Mircea a murit. Medicii au constat că moartea a survenit în urma loviturilor primite.

În trimestrul III al acestui an, în Tîrgu Neamţ au avut loc 3 incendii. La nivelul judeţului, în mediul urban au avut loc 23 intervenţii pentru stingerea incendiilor (27,06% din totalul incendiilor). Cele mai multe dintre ele au fost în Piatra Neamţ – 13 în Roman s-au înregistrat 5, iar în Roznov 2 În mediul rural au fost 62 intervenţii pentru stingerea incendiilor (72,94% din totalul incendiilor).

În trimestrul III 2010 în urma incendiilor nu a fost rănită nicio persoană comparativ cu trimestrul III 2009, când în urma intervenţiilor au fost intoxicaţi cu fum 2 copii.

Totodată, din incendii a fost salvată 1 persoană adultă, comparativ cu anul anterior, când din incendii au fost salvaţi un număr de 20 de adulţi şi 4 copii.

Un număr de 67 incendii s-au produs la proprietăţi individuale (61 la locuinţe, anexe şi 6 la mijloace de transport), 13 la domeniul privat român (societăţi, asociaţii, fundaţii, culte), 5 la domeniul public al statului.

Comparativ cu trimestrul III 2009, numărul incendiilor izbucnite la gospodăriile cetăţeneşti (locuinţe şi anexe) a scăzut cu 14,08%, de la 71 în 2009 la 61 în 2010.

Tot în această perioadă au avut loc doar 8 arderi necontrolate, spre deosebire de anul anterior când au avut loc 45, înregistrându-se o scădere de 82,22%.

Arderile necontrolate s-au manifestat astfel:

- 2 arderi de vegetaţie uscată pe terenuri aflate în proprietatea unor societăţi comerciale;

- 4 arderi necontrolate pe terenuri virane aparţinând consiliilor locale;

- 2 arderi necontrolate la gropile de gunoi;

Viaţa politică a României devine din ce în ce mai grotească, mai fără noimă şi bun simţ. Nimic din ceea ce s-ar putea spune despre politică nu justifică ultimele evenimente. Şi în prezentarea de faţadă a acestui spectacol, din ce în ce mai trist, stau cuvinte de genul: “constiinţă”, “raţiune”, solidaritate”, “umanism”, etc.

Nu se poate spune acum că este cineva mai bun. Putere şi opoziţie s-au făcut de râs. Puterea că nu reuşeşte să convingă pe de-a întregul proprii parlamentari de ceea ce face (de a explica concret şi la obiect cetăţenilor nici nu poate fi vorba),opoziţia joacă poker pentru voturile din viitor pe nervii, sfârşeala şi lefurile tăiate ale oamenilor.

Greu să mai desluseşti ceea ce se întâmplă cu adevărat. 30.000 de oameni în stradă pentru căderea Guvernului Boc, adunaţi în mare parte de partide, dar aceste partide nici nu au voit să casă guvernul. Poate le-ar fi picat bine celor din opoziţie câteva capete sparte, bătăi, oameni care să-şi dea foc de disperare. Cineva ar trebui să le spună că tehnica “pompierului incendiator” este trecută şi ştiută încă de la Revoluţie. Dacă, între timp, găseau măcar o umbră de terorist poate le-ar fi ieşit ceva. Măcar de dragul unei televiziuni care a repetat atât de mult cuvântul “agresiune” aşezat lângă cuvântul victime şi sinonimele lui, încât şi vedeai spaţiul din faţa Parlamentului însângerat. Şi ca să fie scârba faţă de “Grivei” completă, mai dă şi un interviu al lui Raed Arafat, care declară fără să ştie că încurcă iţele, că din cei agresaţi mulţi erau cu ceva mai mult alcool în sânge. Dar nu mai contează, toată lumea câştigă. PSD şi Ponta au acum imagine cât Casa Poporului, PNL are respect, iar PD_L rămâne cu Guvernul Boc.

La ce se mai ceartă? De fapt moţiunea de cenzură a adus bine pentru toată lumea. Opoziţia are ce îşi doreşte (mai crede cine că dorea guvernarea), puterea îşi păstrează guvernul şi toată lumea răsuflă liniştită: greu cu demonstraţiile masive în România. Şi, nu în ultimul rând, televiziunile au audienţă.

S-a pomenit ceva de cetăţean? Nu. Dar poate guvernul, acum reconfirmat, poate binevoieşte să explice, clar şi la obiect, ce a fost, ce este şi, mai ales, ce are de gând să facă. Acum ar trebui să-i fie mai uşor, mare parte din ce au făcut este considerat bun de cei ce se pricep la economie. Cât despre PD_L, dacă nu se restructurează rapid rămâne pe acelaşi cu partidele pe care le condamnă. Dar până la alegeri mai este …

Diana Boureanu

Politicile puse în practică în 2009 şi 2010 sunt coerente şi reflectă nevoie de corectare a dezechilibrelor din economie, dar ajustarea este prea amplă, mai ales în sectorul privat, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

“Politicile dezvoltate în 2009 şi 2010 sunt coerente, deşi nu par. Probabil că ajustarea este puţin mai amplă, ca sentiment. Nu mai avem economie planificată, aşa că ajustarea odată plecată este greu de ţinut. Când economia este descentralizată nu mai poţi să faci farmacie (…) Cred că ajustarea este puţin cam tare (…) Scăderea nivelului de trai nu ar trebui să ducă la populism, pentru că s-a văzut ce a făcut populismul în 2007 -2008″, a spus Isărescu.

Oficialul BNR a făcut a radiografie a perioadei 2000 – 2010 în funcţie de doi indicatori, respectiv nivelul de trai ca raport faţă de media UE şi deficitele structurale care au acompaniat orice apropiere a PIB pe locuitor faţă de media europeană.

Potrivit lui Isărescu, între 2000 – 2003 PIB /locuitor a crescut de la 26% la 31% din media UE, respectiv cu 1,26 puncte pe an, ceea ce a reprezentat convergenţă reală. Această creştere s-a realizat concomitent cu o scădere a deficitului structural de 2,2% din PIB la 0,7% din PIB.

“Aş spune că a fost o creştere economică sănătoasă, creştere economică fără majorarea deficitelor structurale şi menţinere nivelului de trai”, a explicat Isărescu.

Până în 2006, PIB/locuitor ca procent din media UE a crescut de la 31% la 38%, cu 2,2 puncte pe an. În aceeaşi perioadă, deficitul structural a ajuns la 2,36% din PIB, adică o creştere de un punct procentual pe an.

“Creşterea nivelului de trai a fost acompaniată în acea perioadă cu adâncirea problemelor structurale din sectorul bugetar (…) Putem să spunem public acum că acesta a fost motivul principal pentru care s-au rupt relaţiile cu FMI în 2005 – 2006. Ei ne spuneau că avem deficit structural mare şi că economia e supraîncălzită”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a opinat că cea mai mai mare problemă a apărut în 2006 – 2008, când PIB/locuitor a urcat la 48% din media UE, dar pe fondul unor cheltuieli publice în creştere accelerată, care au dus la un deficit structural foarte înalt, de aproape 10% din PIB.

“Politicile nu se poate spune că au fost coerente. În trei ani s-au dublat salariile în sectorul public, numărul de salariaţi a crescut, fondul de salarii a crescut practic cu 130%. Au crescut şi pensiile…”, a adăugat Isărescu.

Oficialul BNR consideră că mesajul din 2007 la momentul aderării la UE privind creşterea nivelului de trai la media din comunitate este un deziderat pe termen lung şi nu va fi “valabil” pentru actuala generaţie.

“S-ar putea să fie nevalabil şi pentru a doua generaţie dacă vom mai trăi cu iluzia că nivelul de trai creşte prin legi”, a mai spus guvernatorul BNR.

Prezentat la dimensiuni apocaliptice în ultimele zile, mitingul tuturor sindicatelor din România a reuşit să adune la Bucureşti, de “ziua moţiunii”, maximum 50.000 de oameni obosiţi şi înfriguraţi, care au părut că abia aşteaptă deznodământul pentru a se retrage spre case, la căldură.

Protestul a început, pentru unii, încă de marţi seară, aceştia pornind, cu autobuze şi microbuze, către Capitală din cele mai îndepărtate colţuri ale ţării. Deşi au reclamat presiuni şi diverse şicane din partea poliţiştilor sau a oamenilor Autorităţii Rutiere Române, sindicaliştii au reuşit ca miercuri dimineaţă, pe o ploaie mocănească şi rece, să aducă, la ora anunţată pentru adunarea din Piaţa Victoriei în faţa Guvernului, în jur de 40.000 de protestatari.

Unii obosiţi de drum, alţii de licorile sorbite în lungile ore de stat pe scaun, sindicaliştii au scandat preţ de o oră în faţa Palatului Victoria, plecând apoi într-un şi mai obositor marş către Palatul Parlamentului, unde, din Piaţa Constituţiei, aveau să încerce să pună presiune pe parlamentari pentru a obţine debarcarea Cabinetului Boc V.

Mult-comentata implicare a social-democraţilor în mitingul sindicatelor din ziua moţiunii a fost confirmată cu câteva minute înainte de ora 11.00, când, înainte să înceapă marşul, protestatarilor li s-au alăturat mai mulţi PSD-işti de frunte, conduşi de însuşi liderul partidului, Victor Ponta. El a dat o tură printre oameni şi apoi a ajuns la capătul bulevardului Lascăr Catargiu, de unde coloana greu formată pleca în marş. Astfel, şefii PSD au reuşit să ajungă chiar în fruntea marelui şir de manifestanţi şi au afişat imediat un banner pe care era scris, cu litere roşii pe fundal alb – culorile partidului – mesajul “Criza sunteţi voi, România suntem noi”.

Imediat după ce s-au pus în mişcare, sindicaliştii au realizat că întreg marşul este condus de politicieni, care i-au trecut în plan secund. Revoltaţi, aceştia le-au cerut PSD-iştilor să treacă în coloană, însuşi Marius Petcu, preşedintele CNSALR-Frăţia, confederaţie cu care PSD are încheiat un protocol de colaborare, fiind cel care i-a trimis pe politicieni “mai în spate”.

Ponta şi ai lui au părut că înţeleg situaţia şi că nu se supără, cedând imediat conducerea coloanei organizatorilor de drept, sindicaliştilor. Aceştia au venit cu propriul banner, pe care se putea citi scris cu litere de-o şchioapă mesajul “Mitingul celor nemultumiţi”.

Social-democraţii conduşi de Ponta – Marian Vanghelie, Oana Niculescu-Mizil, Rovana Plumb, Dan Nica şi Liviu Dragnea – au rămas însă în rândurile doi-trei doar pentru câteva zeci de metri, ei apărând în câteva minute din nou în primul rând al coloanei, lateral, cu tot cu bannerul alb-roşu.

A urmat un joc în care social-democraţii măreau ritmul paşilor, sindicaliştii simţindu-se, la rândul lor, obligaţi să se grăbească şi chiar să fugă uneori, pentru a recâştiga capul coloanei. Pe ultima parte a traseului, liderii sindicali şi politicienii au mers cot la cot, liniştiţi, fiecare cu bannerul şi culorile lui, până în Piaţa Constituţiei.

Coloana de manifestanţi a avut o lungime impresionantă: când protestatarii din prima linie trecuseră de Piaţa Unirii, ultimii care închideau coloana abia ce plecaseră în marş din faţa Guvernului. Drumul a fost parcurs fără incidente, scandările şi îndemnurile către bucureşteni de a-i însoţi către Parlament rămânând, în mare, în limitele bunului simţ. Şirul de manifestanţi nu a fost unul compact, distanţele între grupurile de demonstranţi fiind uneori chiar şi de câteva zeci de metri.

Pe întreg traseul, magazinele care vindeau sucuri, băuturi calde, o binecuvântare, date fiind cele mai puţin de zece grade de afară, covrigi sau alte soiuri de mâncare fast-food au făcut vânzări-record, în faţa lor formându-se cozi lungi de clienţi din rândul demonstranţilor. Un succes cel puţin similar l-a avut însă şi coniacul românesc, îmbuteliat la sticle de jumătate de litru, vândut la chioşcul din staţia de autobuz de la Piaţa Romană, căci stocul s-a epuizat rapid.

Odată ajunşi în Piaţa Constituţiei, sindicaliştii au părut, la început, destul de timizi, ei grupându-se fie pe margine, lângă blocurile care adăpostesc ministere şi alte instituţii centrale, fie rămânând în centru, departe de scena de pe care liderii de sindicat şi-au transmis mesajele. Cu toţii s-au apropiat însă atunci când, pe de-o parte, au fost îndemnaţi de liderii lor de pe scenă s-o facă, iar pe de altă parte atunci când au realizat că pe două ecrane uriaşe puteau vedea în direct ce se întâmplă în Parlament, la dezbaterile şi votul pentru moţiunea de cenzură.

Incidentele au apărut abia după câteva ore, când un grup de sindicalişti aparţinând, după însemne, Federaţiei Sanitas a încercat – şi parţial a reuşit – să rupă şi să îndepărteze gardul de protecţie instalat de jandarmi de-a lungul gardului Palatului Parlamentului. Gestul, petrecut la câţiva metri în lateralul scenei, în zona unuia dintre monitoarele-gigant, a fost copiat imediat şi de cei din faţa celuilalt ecran şi apoi, după alte câteva minute, câţiva metri mai încolo. Confruntările nu au fost violente ci, mai degrabă, zgomotoase, jandarmii evitând să riposteze în faţa sindicaliştilor, unii dintre ei în vârstă şi vizibil obosiţi şi iritaţi.

Au urmat câteva ore de aparentă acalmie, întreruptă doar de scandările care răsunau la îndemnurile liderilor, de cântecele care acompaniau muzica din difuzoare sau de protestele sau uralele la adresa imaginilor pe care le distingeau pe ecranele montate în piaţă. Acestea au fost însă momentele care au stârnit cele mai intense reacţii, fie urale – izbucnite în timpul cuvântării liderului PSD Victor Ponta, în ciuda lipsei sonorului – fie huduieli şi scandări imposibil de reprodus, care s-au auzit minute în şir în timpul discursului Elenei Udrea şi mai ales la finalul acestuia, atunci când ministrul Turismului le-a făcut, ironic, o bezea colegilor din Parlament.

Violenţele au apărut către seară, atunci când jandarmi în civil au scos în jur de zece persoane dintr-o nouă încleştare cu forţele de ordine din cordon. Cei “extraşi” dintre manifestanţi au fost bruscaţi şi loviţi dur atât de jandarmii în civil care i-au pescuit cât şi, ulterior, de cei din spatele cordonului, care i-au încătuşat apoi şi i-au dus către dube. Conform reprezentanţilor Jandarmeriei, aceştia nu erau însă membri de sindicat, ci membri ai galeriilor de suporteri de fotbal, vechi cunoştinţe ale forţelor de ordine. Unul dintre aceştia, primul care a fost scos din mulţime şi încătuşat, a fost lovit destul de tare de jandarmi, fiind nevoie să fie luat de o ambulanţă a SMURD.

Imaginile violenţelor şi reţinerilor au fost transmise în direct de postul public, al cărui program era transmis pe ecranele din piaţă, astfel că frigul, oboseala şi, probabil, teama de astfel de incidente i-a calmat pe protestatari până la finalul manifestaţiei. Nici măcar discursul premierului Emil Boc, singurul moment în care transmisia TVR a avut şi sonor în Piaţă, nu i-a stârnit pe manifestanţi, în ciuda îndemnurilor, unele indecente, venite dinspre cei de pe scenă.

Votul asupra moţiunii nu a fost transmis în piaţă, astfel că liderii de sindicat s-au văzut nevoiţi să le ţină treaz interesul fie cu muzică – aceleaşi maximum zece melodii patriotice, unele reluate de câteva ori bune – fie cu discursuri presărate cu derapaje şi chiar cu injurii la adresa premierului.

După mai bine de-o oră de la întreruperea imaginilor, timp în care sute de participanţi au plecat din piaţă iar cei rămaşi la protest s-au ţinut singuri la distanţă de cordoanele de jandarmi, în special în locurile în care reuşiseră să rupă gardurile, sindicalistul Bogdan Hossu le-a transmis vestea proastă: moţiunea a căzut.

A fost cuvântarea care a declanşat un final extrem de abrupt al unui protest lung şi obositor. Resemnaţi, cei din piaţă au plecat imediat către autocarele care-i aşteptau pentru a-i duce acasă, la căldura plăpumii care, pentru unii, este la alte zece-cincisprezece ore distanţă de Bucureşti. În graba lor către autocare, sindicaliştii au părut eliberaţi de la o manifestaţie parcă făcută pentru altcineva şi încheiată cu graba funcţionarului care închide ghişeul la cinci minute după terminarea programului.

Cei mai mulţi dintre ei nu au auzit nici măcar discursul mobilizator al lui Hossu, care a îndemnat la grevă generală “pe termen nelimitat, în fiecare luni”, până la rezolvarea problemelor sociale.

(Material realizat de Geanina Sandu şi Ovidiu Vanghele, social@mediafax.ro)

Vineri, 29 octombrie va avea loc şedinţa ordinară a lunii octombrie a Consiliului Local. Pe ordinea de zi se află 7 proiecte de hotărâre. La această şedinţă aleşii locali vor trebui să voteze pentru rectificarea bugetului, scoaterea la licitaţie publică a unor suprafeţe de teren aparţinând domeniului public al oraşului şi modificarea unei anexe din HCL prin care s-a aprobat organigrama şi statul de funcţii pentru aparatul de specialitate şi unităţile subordonate consiliului local al oraşului Tîrgu Neamţ.

Pe ordinea se zi se mai află două informări. Prima dintre ele cuprinde poziţia AOR privind Statutul primarilor, iar în a doua se face prezentarea activităţilor desfăşurate de către primarul Decebal Arnăutu la Comitetul Regiunilor în perioada 30.09 – 11.10.