A trecut şi Congresul PNL şi, spre nemirarea tuturor, Crin Antonescu a fost reales preşedinte al partidului. Nici nu se putea altfel, când Dinu Patriciu şi-a afirmat public preferinţele. Dealtfel, cu numai câteva luni în urmă, magnatul scrisese un articol foarte dur la adresa lui Ludociv Orban. Aşa că, vrând, nevrând, liberalii au trebuit să voteze pentru Crin Antonescu. Politică fără bani nu se prea poate, iar se ştie bine cine finanţează, substanţial PNL.
Aşa că războiul contra preşedintelui Traian Băsescu va continua. Mahalaua politică va continua, spre fericirea unor trusturi de presă, care ar fi şomat fără subiecte de discuţii (de fapt sterile), despre ce a spus, ce a vrut să spună preşedintele, sau alt lider liberal democrat.
Unii ar spune că nu ar fi putut liberalii să renunţe la omul cu cele mai multe şanse, la ora actuală, la prima funcţie în stat. Este adevărat, fără Băsescu candidat, Crin Antonescu are avea cele mai mari şanse să ajungă preşedinte, dacă alegerile s-ar ţine anul acesta. Nu mai că ele nu se ţin anul acesta, ci peste vreo 4 ani. În 4 ani se schimbă multe. Şi dacă nume ca Tăriceanu, Cataramă au fost călcaţi zdravăn pe bombeu de cel cu nume de floare, chiar că se vor schimba multe.
Şi pentru că tot este la modă a se vorbi despre diactură în partid, sau la preşedinţie, cea mai vizibilă astfel de atitudine se vede la Crin Antonescu. Nu numai din cauza votului pe liste şi, mai curând, din atitudine şi discurs. De la lună, la lună, acest lider politic a adoptat un ton din ce mai tăios, categoric, şi asta faţă de colegii săi de partid. Unii psihologi ar spune că sunt semnele unui egocentrism, primul pas spre dictator. Şi asta pentru că omul nu a construit nimic solid în viaţa lui, toată imaginea şi poziţia, au fost făcute prin nenumăratele apariţii la televizor. Şi se ştie că cei care umplu toată ziua ecranul sunt oameni instruiţi de conducători să spună oarece. Se cumulează ceva tensiuni când faci multă vreme ce-ţi cer alţii. Când apare revanşa, ea transformă omul uşor, uşor în dictator.
În cazul lui Crin Antonescu sunt două posibilităţi: să fie vocea lui Dinu Patriciu (aşa cum circulă zvonul că ar fi Victor Ponta vocea lui Ion Iliescu) sau să se răzvrătească, să încerce dictatura ca preşedinte în partid şi să piardă totul.
Cât îl priveşte pe Ludovic Orban, dânsul ar fi fost în aceeaşi gamă cu cel care l-a învins. Tot televizor, tot ascensiuni similare. Poate pe el l-ar fi prins mai bine un discurs mai dur. Faţa de băiat frumos nu-l prea prinde pe Crin Antonescu.
