Peste 20.000 de turişti în vizită la Cetatea Neamţului de la redeschidere

19 afisari

 

Peste 20.000 de turişti au venit să viziteze Cetatea Neamţului de când a fost redeschisă şi până în prezent. Comparativ cu acum doi ani înseamnă de 3 ori mai mulţi.

Cetatea Neam]ului a fost \nchis` timp de doi ani de zile. |n aceast` perioad` monumentul istoric a intrat \n reconstruc]ie. Reabilitarea s-a desf`[urat \n baza unui proiect. Proiectul de reabilitare a Cetăţii Neamţ a fost finanţat în proporţie de 67,5% din fonduri europene, iar lucrările au început pe 16 martie 2007. Valoarea contractului a fost de trei milioane de euro.

Nivelul de a[teptare privind modul \n care va ar`ta Cetatea dup` reabilitare a fost foarte mare. Administra]ia local` a trebuit s` organizeze trei vizite \n cetate pentru cet`]enii din T\rgu Neam] care nu au mai avut r`bdare p=n` la deschiderea oficial`. A[teptarea turi[tilor a meritat. La aflarea modului \n care arat` Cetatea Neam]ului \n prezent, \n medie, peste 850 de turi[ti urc` drumul destul de abrupt pentru a vedea noutatea.

Despre impresiile oamenilor la cobor=re am aflat de la Ionela Lungu, cunoscut me[ter popular, persoan` care intr` \n contact cu turi[tii [i la urcare [i la cobor=re.

“Dup` Zilele Cet`]ii am observat c` vin [i tineri [i b`tr=ni iar de mirare este faptul c` niciodat` cei b`tr=ni nu se pl=ng c` trebuie s` urce pe jos. |n schimb cei tineri mai urc` [i cu ma[ina.

Dup` Zilele Cet`]ii Neam]ului a fost un adev`rat aflux de turi[ti din zonele \nvecinate T\rgului Neam]. Acest lucru a durat trei s`pt`m=ni.

Acum au \nceput s` vin` cei din ]ar` [i din str`in`tate chiar. Zilele trecute a venit un grup micu] de japonezi. Ei au mai fost [i anul trecut, dar cetatea era \nchis`, iar acum au revenit special pentru asta.

 Comparativ cu anii trecu]i acum vin mult, mult mai mul]i turi[ti. V=rful cred c` a fost acum duminic` (n.r.: duminic` 26 iulie) era lume cum nu am v`zut \n via]a mea dec=t pe litoral.

Oamenii coboar` foarte mul]umi]i. O parte m` [i \ntreab` dac` se merit` s` urce [i le zic c` nici nu se pune problema este obligatoriu s` urce. Cei mai mul]i compar` Cetatea cu un muzeu din afar`.”

Vizitatorii care vin \n cetate trebuie s` pl`teasc`:  5 lei adul]ii [i 3 lei copiii [i studen]ii. P=n` \n prezent nim`nui nu i s-a p`rut c` pre]ul unui bilet ar fi prea mare. |n Ceatea  Neam]ului turistul poate vizita 21 de camere amenjate \nc=t s` recreeze atmosfera de epoc`. Astfel se poate vedea sala armelor unde pl`ie[ii stau neclinti]i pentru a p`zi cetatea pentru eternitate. C`mara pare a-i a[tepta pe cei care preg`teau m=ncarea \n eopca medieval` s` pun` \n vase alimentele, pe care apoi s` le duc` \n buc`t`rie pentru a g`ti vestitele bucate tradi]ionale. |n temni]` vizitatorul va sim]i fiori reci, \n secolele trecute \nchisoarea purta cu adev`rat numele de „neagra temni]`”. Mul]i turi[ti au r`mas mira]i de frumuse]ea monedelor care se b`teau \n perioada medieval`, ele pot fi v`zute \n monet`rie.

Despre c=t de frumoas` [i interesant` este Cetatea Neam]ului ne-a povestit un englez de 75 de ani:

„Ca orice britanic, noi suntem mai conservatori, iubesc orice edificiu vechi. Din tinere]e am colindat lumea s` v`d diferite edificii istorice. Pot spune c` am v`zut multe castele, cet`]i.

Cetatea Neam]ului are ceva aparte. Aerul ei nu poate fi g`sit \n nicio parte a lumii. Pentru mine, ca occidental, este o alt` lume. Reg`sesc ceva din castele medievale ale lumii din vestul Europei, dar aici este altceva. Mi-a pl`cut at=t de mult \nc=t am s` revin [i anul viitor. Cetatea Neam]ului este un monument istoric care trebuie v`zut de mai multe ori \ntr- o via]`”.

Multe persoane care au venit la cetate erau curioase de modul \n care a fost construit` acesta. Mare parte din ziduri s-au p`strat intacte timp de c=teva secole. Unele persoane erau curioase s` afle dac` s-a aflat re]eta mortarului folosit \n vremurile medievale. Ca materiale de construc]ie \n acele vremuri se foloseau gresia, [isturile verzi, bolovanii, nisipul [i pietri[ul.

Mul]i vizitatori  s-au \ntors de pe litoral [i au pornit, \n continuarea vacan]ei \ntrun tur al Moldovei. Mul]i dintre ace[tia vin \n zon` pentru turismul religios. Paraclisul din Cetatea Neam]ului i-a impresionat foarte mult.

Aneta Stan din Gala]i a declarat pentru „Gura T\rgului”:

„Am venit de mai multe ori la m`n`stirile din zon`. Am aflat c` \n Cetatea Neam]ului s-a redeschis paraclisul. Nu pot dec=t s` fiu foarte impresionat`. S` intru [i s` m` rog acolo unde s-au rugat oameni care au f`cut istorie \nseamn` foarte mult pentru mine. Voi reveni cu siguran]` [i la anul. Vom veni mai mul]i, pentru c` dac` voi spune c` la Cetatea Neam]ului te po]i ruga acolo unde s-a  rugat {tefan Cel Mare mul]i vor dori s` o fac` [i ei.”

Din p`cate Cetatea Neam]ului nu fost reintrodus` \n circuitul turistic interna]ional. Multe agen]ii nu [tiu despre faptul c` monumentul istoric a fost reabilitat. Pentru anul viitor, c=nd Cetatea Neam]ului va fi reintrodus` \n acest circuit ora[ul T\rgu Neam] va trebui s` fie preg`tit pentru tot mai mul]i turi[ti.

Valoarea istoric` [i cultural` a Cet`]ii Neam]ului rezid` din anul construc]iei [i a importan]ei sale istorice. O serie de istorici [i filologi, dintre care unii de mare prestigiu, precum A.D. Xenopol, B.P. Haşdeu, D. Onciul ş.a., pornind de la Bula papală din anul 1232, în care se strecura informaţia că în timpul şederii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei, între anii 1211-1225, aceştia ar fi construit pe versantul estic al Carpaţilor un castrum muntissimum, au acreditat părerea că numai Cetatea Neamţ ar fi putut fi acesta. În deceniul şase al secolului trecut, când lipsa informaţiilor istorice scrise au putut fi suplinite de preţioasele informaţii date de săpăturile arheologice, părerile asupra începuturilor cetăţii au putut fi reconsiderate. Astfel, materialul databil din stratul cel mai de jos de locuire al cetăţii, scos la iveală prin investigaţiile sistematice efectuate, similar cu cel descoperit la cetatea de scaun de la Suceava, unde au fost identificate şi monede din timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391), constituie o dovadă certă că Cetatea Neamţ a fost construită în a doua parte a domniei lui Petru I, perioadă în care Moldova a cunoscut o dezvoltare economică şi politică continuă.

Fortificaţiile Cetăţii Neamţ trebuiau să reprezinte un avantpost important în lupta de apărare a graniţei de vest a Moldovei, a trecătorilor Carpaţilor Răsăriteni mai ales, pe unde putea veni asupra statului moldovenesc primejdia cea mai mare: la acea vreme regatul maghiar îşi manifesta cu evidenţă politica de continuă expansiune teritorială spre est. Aşezată aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleşului, Cetatea Neamţ străjuia valea Moldovei şi a Siretului, ca şi drumul care trecea peste munte în Transilvania, de la Târgu Neamţ spre Pipirig, peste Petru Vodă, prin Poiana Largului spre pasul Tulgheşului. Fiind una din cele mai bine întărite cetăţi de care a dispus statul medieval moldovenesc, Cetatea Neamţ a fost prezentă în evenimentele de primă importanţă pe care le-a cunoscut această parte de ţar`. Cetatea Neam]ului poate fi vizitat` \n fiecare zi a s`pt`m=nii \ntre orele 9 [i 19.