Puţine afecţiuni grave la Garda de Interne
iulie 31, 2009
|n primele 6 luni ale anului, pe la Garda de la Interne a Spitalului Or`[enesc au trecut 1.454 de persoane care au fost [i internate. Cele mai multe au ajuns la sec]ia Interne, \ntr-un num`r de 888 bolnavi. S-au \nregistrat 239 de diabetici [i 327 au fost repartizate la compartimentul gastro.
Persoanele care au ajuns \n gard` [i au fost internate au fost diagnosticate cu hepatite de tip B ,C [i cronic`, ulcer duodenal, hemoragii digestive, diabet BPOC, astm bron[ic, edem pulmonar, neoplasme. Din fericire nu s-au \nregistrat cazuri de hepatit` de tip A, transmisibil` prin contact direct.
Pe la Grada Interne au existat [i cazuri grave care nu au putut fi rezolvate \n cadrul Spitalului Or`[enesc T\rgu Neam] [i a fost nevoie de transportarea pacien]ilor la Spitalul Jude]ean din Piatra Neam]. Au existat [i cazuri de TBC, din fericire pu]ine, persoanele indentificate cu aceast` boal` au fost transferate la Sanatoriul din Bisericani.
Munca \n garda Interne nu este tocmai u[oar`. Numai \n cazul unei hemoragii digestive, supravegherea este permanent` de c`tre personal calificat [i sunt necesare analize din 3 \n 3 ore. Pe de alt` parte, hemoragiile \n stare grav` au fost [i ele trimise la Spitalul Clinic de Pneumologie Piatra Neam] pentru depistarea celor dou` tipuri de boal` din cadrul acestor hemoragii.
Printre pu]inele afec]iuni grave se num`r` [I cazurile de hepatit` cronic` viral` nou depistate care au fost trimise c`tre Centrul Universitar Ia[i, unde bolnavii au parte de un tratament supravegheat \n urma analizei f`cute de Comisia Na]ional`.
|n urma acestor statistici la Garda de Interne din cadrul Spitalului Or`[enesc, num`rul afec]iunilor grave existente pare s` fie destul de \ncurajator.
Asfaltarea străzilor din Tîrgu Neamţ în aşteptare
iulie 31, 2009
Banii aloca]i reabilit\rii [oselelor din regiunea Nord-Est nu ajung. Mai multe localit`]i s-au n`pustit la ADR cu proiecte bune. În aceast` situa]ie, Prim`ria ora[ului T\rgu Neam] a primit o scrisoare de la aceast` institu]ie, unde se precizeaz` c=t mai trebuie s` a[tept`m. Scrisoarea se refer` la proiectul Reabilitare [i “Modernizare infrastructur` rutier` în ora[ul Tîrgu Neam]”, depus pe Axa prioritar` 2 Îmbun`t`\]irea infrastructurii de transport regionale [i locale”, proiect prin care ar urma s` se reabiliteze aproape toate str`zile din ora[.
În urma finaliz`rii procesului de evaluare tehnic` [i financiar` de c`tre Autoritatea de Management pentru Programul Opera]ional Regional, proiectul propus de autoritatea local` din Tîrgu Neam], a întrunit un punctaj foarte bun. Având în vedere faptul c` alocarea financiar` regional` pentru acest domeniu major de interven]ie este atins`, în acest moment de valoare solicitat` prin contractele de finan]are semnate, cererea din Tîrgu Neam] a fost inclus` în lista de rezerv`.
În m`sura în care vor fi disponibilizate resurse pentru finan]area acestui proiect administra]ia local` va fi contactat` pentru trecerea în etapa precontractual`.
100 de şomeri din zonă vor beneficia de cursuri de recalificare gratuite
iulie 31, 2009
Printr-un proiect finanţat de către Consiliul Judeţean Neamţ şi derulat de Fundaţia de Dezvoltare Locală „Speranţa” Tîrgu Neamţ, 100 şomeri aflaţi în căutarea unui loc de muncă vor putea beneficia de un curs gratuit de lucrător în comerţ sau de iniţiere în deschiderea unei afaceri pe cont propriu. La cursurile ce se vor avea loc în oraş, vor putea participa şi personalele defavorizate din comunele Agapia, Bălăteşti, Brusturi, Crăcăoani, Grumăzeşti, Păstrăveni, Petricani, Pipirig, Răuceşti, Timişeşti, Ţibucani, Urecheni, Vânători Neamţ, Drăgăneşti şi Ghindăoani. Cursurile se vor ţine de 2 ori pe săptămână, transportul celor care vor face naveta va fi decontat, iar diplomele vor fi recunoscute de către Ministerul Muncii.
Încă o şansă de mai bine pentru pensionarii din Tîrgu Neamţ
iulie 31, 2009
La sf=r[itul anului trecut \n T\rgu Neam] se \nfiin]a Uniunea General` a Pensionarilor din Rom=nia – Filiala nr.2 Tg.Neam]. |n primul an s-au \ncris peste 700 de persoane iar anul acesta \nc` 400.
Filiala nr.2 T\rgu Neam] a U.G.P.R. reune[te diverse categorii de pensionari \n scopul promov`rii [i ap`r`rii intereselor lor economice, sociale, culturale, sportive, precum [i a ob]inerii [i ocrotirii drepturilor pentru cre[terea calit`]ii vie]ii [i demnit`]ii personale. La filial` pot adera pensionarii \n mod individual, c=t [i \n mod colectiv prin aderarea asocia]iilor de pensionari din care ace[tia fac parte.
Cei care ader` la aceast` organiza]ie vor beneficia de:
1. Protec]ie social` [i asisten]` medical` ce const` prin
– consultan]` medical` gratuit` prin cabinete medicale proprii
– organizarea de servicii funerare pentru membrii asocia]iei [I membrii de familie ai acestora
– organizarea de sprijin prin procurarea [I distribuirea de produse alimentare, efecte, etc.
– acordarea de consultan]` juridic` prin cercul de juri[ti ai filialei, \n cazul \nc`lc`rii drepturilor social-economice ale acestora.
Deplina autonomie a Caselor de Ajutor Reciproc ale pensionarilor ofer` posibilitatea de:
- acordarea de ajutoare b`ne[ti [i materiale nerambursabile
- acordarea de \mprumuturi b`ne[ti
- organizarea [i prestarea de servicii, contra unor tarife reduse
- orice alte forme de sprijin material [i social ce apar ca necesare datorit` situa]iilor conjuncturale.
Pensionarii cu venituri reduse (pensii mai mici de 600 de lei) beneficiaz` la sf=r[itul anului de ajutoare \n bani.
|n prezent \ntro colaborare cu Casa de Pensii se fac demersuri pentru ca prin aceast` organiza]ie s` se poat` oferi bilete de tratament.
P=n` \n prezent s-au acordat ajutoare pentru s`n`tate \n special, pensionarii din T\rgu Neam] f`c=nd cu greu fa]` la pre]ul re]etelor care le salveaz` via]a lun` de lun`. Deasemenea prin noul CAR s-au acordat \mprumuturi b`ne[ti. Acestea se acord` \n func]ie de suma depus`, mai exact de trei ori mai mult. Dob=nda este un una foarte mic` comparativ cu dob=nzile percepute de orice banc` din Rom=nia, 8%.
Pensionarii [oferi \nscri[i la a Uniunea General` a Pensionarilor din Rom=nia – Filiala nr.2 Tg.Neam] beneficiaz` de jum`tate din pre]ul unei asigur`ri RCA, pentru c` exist` un contract cu o firm` de asigur`ri care ofer` acest pre] preferen]ial.
Ca obliga]ii UGPR Filiala T\rgu Neam] va trebui s` stabileasc` raporturi de coaborare cu asocia]iile de pensionari din alte ]`ri \n vederea document`rii pe plan cultural-[tiin]ific, precum [i a unui contact permanent \ntre pensionari sau grupuri de pensionari. Deasemenea va trebui s` se sprijine persoanele cu handicap grav \n urm`toarele situa]ii:
- ob]inerea unui spa]iu de locuit \n cazurile prev`zute de lege
- un ajutor financiar la plata chiriei pentru locuin]ele de]inute de stat
Filiala \[i realizeaz` scopurile prin:
- exprimarea public` [I \n fa]a oric`rui organ de stat a opiniilor privind via]a pensionarilor, legisla]ia social` [I alte probleme importante pentru pensionari
- organizarea [i conducerea ac]iunilor de protest \n cazul \nc`lc`rii intereselor pensionarilor
- primirea, administrarea, valorificarea [i distribuirea de bunuri [i fonduri financiare provenite de la persoane fizice [i/sau juridice din ]ar` [i str`in`tate prin contribu]ii voluntare, dona]ii, sponsoriz`ri, ajutoare [I alte c`i prev`zute de lege
- dezvoltarea unor activit`]i proprii \n vederea autofinan]`rii
UGPR Filiala T\rgu Neam] are urm`toarea conducere:
- pre[edinte Ioan Manolache
- primvicepre[edinte Stancu Breazu
- primvicepre[edinte Marin Floria
Existen]a a dou` CR-uri \n T\rgu Neam] nu reprezint` niciun inconvenient. Nici unul nu exclude pe altul. Un pensionar poate fi membru la am=ndou` [I beneficia de drepturile fiec`ruia la fel ca o persoan` \ncris` doar la un singur CAR.
“Singura în măsură să decidă şansa, timpul şi modul în care trebuie să meargă această ţară, este populaţia” – Deputatul Marius Rogin, observator la alegerile din Republica Moldova pentru a treia oară
iulie 31, 2009
Comuniştii din R. Moldova obţin 45,2 la sută din voturi – rezultate parţiale oficiale
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a obţinut 45,2 la sută din voturi, potrivit rezultatatelor parţiale prezentate de Comisia Electorală Centrală în urma numărării a 96,8 procente din voturile exprimate în cadrul alegerilor legislative anticipate de miercuri.
Potrivit autorităţii electorale moldovene, procentele obţinute de partide sunt:
Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – 45,2%
Partidul Liberal-Democrat din (Republica) Moldova (PLDM) – 16,4%,
Partidul Liberal (PL) – 14,4%,
Partidul Democrat (PD) – 12,5%,
Alianţa Moldova Noastră (AMN) – 7,4%,
Partidul Social-Democrat (PSD) – 1,9%,
Partidul Popular Creştin-Democrat (PPCD) – 1,9%,
Partidul Ecologist Alianţa Verde (PEAV) – 0,4%.
Autoritatea electorală a precizat, de asemenea, că pe listele suplimentare au fost incluse peste 85.000 de persoane şi că au fost anulate circa 10.000 de buletine de vot.
Chiar dac` se afla în vacan]` parlamentar`, deputatul Marius Rogin a avut din nou o misiune importan`: s` supravegheze asupra corectitudinii alegerilor parlamentare din Republica Moldova.
În perioada 27 – 30 iulie, parlamentarul nem]ean a fost prezent în Republica Moldova ca observator OSCE, în cadrul alegerilor parlamentare. Întrucât Parlamentul ales în data de 5 aprilie 2009 a fost dizolvat, pentru ca nu s-a reu[it alegerea pre[edintelui Republicii Moldova, pe 29 iulie 2009 au avut loc alegeri parlamentare anticipate.
În cadrul scrutinului a fost aleas` noua componen]` a Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului [i unica autoritate legislativ` a statului. La aceste alegeri, delega]ia din partea României a fost mult mai restrâns`, reprezentan]i fiind doar: Marius Rogin, Cristian David, Petru Movil` [i Cristina Dumitrache.
Pe 9 aprilie 2009, \ntors de numai dou` zile de la Chi[in`u, unde asistase tot in calitate de observator la alegerile parlamentare, Marius Rogin declara: „Am venit azi noapte cu ultimul avion care a p`r`sit Chi[in`ul, dup` care a ap`rut legea de blocare a v`milor.”
Nu [tim c=t de “tensionat`” va fi revenirea \n ]ar` a deputatului nem]ean, Ambasada Rom=niei \n Moldova abia dac` mai func]ioneaz`. |n acest moment, Rom=nia nu are \n Moldova nici ambasador – ultimul a fost expulzat de c`tre regimul Voronin, fiind acuzat c` s-a implicat \n revoltele anticomuniste din aprilie – [i nici consul, dup` ce Ioan Nuica a fost obligat s`-[i dea demisia.
Situa]ia de confuzie le creeaz` mari probleme nu numai demnitarilor rom=ni care s-au aflat \n aceste zile ca observatori OSCE, dar [i sutelor de oameni care se adun` zilnic \n fa]a celor doua sedii ale consulatelor din Chi[in`u pentru a-[i lua viza de Rom=nia sau pentru a-[i depune dosarele necesare ob]inerii cet`]eniei.
Marius Rogin a acordat unei agen]ii de pres` un interviu pe tema alegerilor din Republica Moldova \n timpul, desf`[ur`rii acestora:
Rep: Domnule deputat Marius Rogin, reprezentan] OSCE în calitate de observator la alegerile anticipate de miercuri, 29 iulie, care sunt primele impresii asupra modului în care s-a desf`[urat campania electoral`, a modului în care autorit`]ile au preg`tit procesul electoral?
Marius Rogin: Sunt pentru a treia oar` aici, în calitate de observator al OSCE la alegerile parlamentare. Spre deosebire de celelalte dou` scrutine, s-ar p`rea c` s-au îmbun`t`]it oarecum condi]iile de participare la campania electoral`. Iar popula]ia s-a debarasat u[or de ideologia c` trebuie s` voteze numai [i numai acela[i lucru. Influen]a tineretului este spectaculoas`, iar ei au dat tonul la aceste alegeri. Au existat b`nuieli c` Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) ar fi vorbit cu b`trânii s` le ia buletinele copiilor, s` nu poat` vota. Consider [i sper c` este o glum` [i atât. Înc` un lucru care m-a bucurat este c` fa]` de data trecut` s-au pus la dispozi]ie atât unit`]ile consulare cât [i cele ale ambasadelor pentru popula]ia din diaspor`. Speran]a noastr` este c` cei din diaspora vor influen]a într-o m`sur` mai mare rezultatul alegerilor.
Rep: Apropo de diaspora. Se vorbe[te c` mul]i nu vor putea vota pentru c` este zi lucr`toare [i nu î[i permit s` li se taie o zi de munc`, pentru a se învoi s` mearg` la sediile ambasadelor [i consulatelor.
Marius Rogin: Acest subiect a fost atacat în discu]iile cu reprezentan]ii PCRM. Ei au spus c` fiind var`, vacan]`, foarte mult` lume este plecat` în concediu [i, dac` alegerile ar fi fost duminic`, prezen]a ar fi foarte sc`zut`. Alegerea mijlocului s`pt=mânii s-a f`cut pornind de la aceste considerente. Speran]a lor este de a avea o prezen]` de aproximativ 50 la sut`. Au motivat c` n-au pus joi sau vineri, pentru c` declarându-se zi liber`, oamenii [i-ar fi luat înc` o zi liber` [i ar fi plecat din localitate. Acum, cu to]ii a[tept`m s` vedem rezultatul alegerilor [i cât va fi de influen]at de aceast` zi.
Rep : În ceea ce prive[te rela]iile diplomatice dintre România [i Republica Moldova, procurorul general al Moldovei a declarat c` nu exist` probe care s` dovedeasc` implicarea României în protestele anticomuniste din 7 aprilie. Opozi]ia cere anularea imediat` a vizelor pentru români. Care este opinia dumneavoastr` cu privire la acest subiect?
Marius Rogin: Solicitarea vizelor pentru români încalc` acordul dintre Uniunea European` [i Republica Moldova, pentru c` România este obstruc]ionat`. Nu au existat motive întemeiate pentru un tratament discriminatoriu fa]` de România. Speran]a noastr` este c` rela]iile diplomatice vor evolua spre bine. A fost deja instalat [i noul consul al României în Republica Moldova, deci avem o reprezentare diplomatic` aici, [i, indiferent de provenien]`, orice cet`]ean român poate primi asisten]` de la consul. (…) Sper s` dep`[im acel moment stânjenitor atât pentru România cât [i pentru Republica Moldova [i sper ca rela]iile diplomatice s` fie din ce în ce mai bune. Puntea de leg`tur` a Moldovei cu Uniunea European` se poate face mult mai u[or cu ajutorul României.
Rep : Cât de mult conteaz` alegerile pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea European`, mai ales c` toate partidele au avut ca tem` acest subiect?
Marius Rogin: Deocamdat` au existat atitudini reticente ale PCRM fa]` de orientarea opozi]iei c`tre partidele europene. Pe de alt` parte, nimeni nu [tie dac` peste 5, 10 sau 20 de ani, Rusia va face parte sau nu din Uniunea European`. Îns` [i gesturile atât de profunde pro-Moscova pot fi la un moment dat d`un`toare. Singura în m`sur` s` decid` [ansa, timpul [i modul în care trebuie s` mearg` aceast` ]ar`, este popula]ia. Cu cât mai repede va con[tientiza c` occidentul va aduce un plus din toate punctele de vedere, cu atât mai repede se vor concretiza lucrurile în acest sens.
“Gura T\rgului” a ob]inut \n premier` primul interviu al deputatului de Neam] dup` turul de scrutin din Republica Moldova s-a \ncheiat.
Rep: Cum s-au def`[urat alegerile \n zona \n care v-a]i aflat dumneavoastr`?
Marius Rogin: Dac` este s` vorbim despre cum s-au desf`[urat alegerile, \n zona pe care am observat-o, de la Chi[in`u \nspre grani]a cu Trasnistria, nu s-au observat ac]iuni \n afara legii. Au existat c=teva cazuri la num`rarea voturilor, erau mai multe [tampile \n dreptul Partidului Comunist, care s-au considerat buletine valabil exprimate. Pot spune c` \n zona care am observat-o alegerile s-au desf=[urat \ntr-un cadru legal.”
Rep: Care a fost atitudinea oficialit`]ilor moldovene fa]` de observatori?
Marius Rogin: “Unde am fost eu nu am resim]it nicio reticen]` fa]` de na]ionalitatea observatorilor, pur [i simplu ne-am prezentat ca observatori interna]ionali din partea OSCE, drept pentru care am fost trata]i corespunz`tor.”
Rep: Oare ce o s` se \nt=mple av=nd \n vedere c` nu poate fi vorba de o majoritate clar` \n Parlemantul Moldovean? Dar se va repeta problema alegerii pre[edintelui de c`tre parlamentul de la Chi[in`u. Se poate \nt=mpla iar` s` nu se \nt=lneasc` num`rul de voturi [i s` se reia alegerile?
Marius Rogin: “Exist` [i posibilitatea aceasta, dar sunt convins c` partidele au majoritate necesar` pentru a alege un nou pre[edinte. Chiar dac` sunt multe [i frac]ionate din punct de vedere ideologic sunt sigur c` vor g`si un numitor comun astfel \nc=t s`-i impun` pre[edintele ]`rii”
De la deputatul de Neam] am aflat c` informa]iile privind alegerile \n Moldova sunt foarte pu]ine. Nu exist` dec=t un post de televiziune \n limba rom=n`. Mai multe informa]ii privind modul se desf`[urarea a scrutinului de miercuri exist` \n Rom=nia.
Incendiu la groapa de gunoi a oraşului
iulie 31, 2009
În data de 24 iulie a izbucnit un incendiu care a continuat timp de trei zile consecutiv. În tot aceast timp flăcările au cuprins aproximativ 10 tone de gunoaie menajere, plastice, hârtie pe o suprafaţă de cca. 400 mp. Alarma a fost dat` la ora 9,45, vineri 24 iulie, cele dou` ma[ini de pompieri ajung\nd la fa]a locului la ora 10,05. Pentru oprirea incendiului, Deta[amentul de Pompieri al ora[ului T\rgu Neam] al`turi de Serviciul Voluntar pentru Situa]ii de Urgen]`(SVSU) au avut misiunea de a lupta cu focurile timp de aproximativ 19 ore acumulate pe perioada celor 3 zile.
Astfel, vineri stingerea incendiului a durat o or`. A doua zi a fost nevoie de 6 ore pentru c` existau mai multe focare care ar fi putut declan[a un nou incendiu. Duminic` s-au lucrat 12 ore, deoarece a fost o zi cu v=nt, sc=nteile de la un focar declan[=nd un focar \n alt loc. Cauza incidentului pare sa fie , a[a dup` cum sus]ine Daniel Cuco[, [eful SVSU: „Ori au dat ]iganii foc , de[i cel mai sigur , a fost vorba de o autoaprindere”. Mai sigur c` a fost autoaprindere deaoarece groapa de gunoi a ora[ului are asigurat` paz` militarizat`.
A fost necesar` interven]ia a 2- 3 echipaje de pompieri la care au s`rit \n ajutor 14 persoane din cadrul SVSU:Aconstantinesei Constantin, Andrei Marius Claudiu, Amih`ilesei Daniel, Ambros` Ioan, Aluc`i Vasile, Albu Constantin, Albu Pavel, Andru[c` Ionu], Ignat Vasile, Lucaci Adrian, Ungureanu C`t`lin, Gherasim Georgel, Panait Ioan, T`nase Ioan. Pe parcursul celor trei zile de interven]ie au fost folosite aproximativ 2- 3 tone de ap`, iar \n \ncercarea de a opri focul [i de a evita declan[area unui nou incendiu.
Cei care au fost la fa]a locului au avut de-a face cu [obolanii. Aceste animale devin agresive c\nd se simt \n pericol, s`rind la \n`l]imi mari pentru a mu[ca.
Pe viitor, groapa de gunoi urmeaz` s` fie \nchis`. Pe suprafa]a acesteia, de anul trecut p=n` \n prezent s- au plantat aproximativ 6000 de salc=mi.
Peste 20.000 de turişti în vizită la Cetatea Neamţului de la redeschidere
iulie 31, 2009
Peste 20.000 de turişti au venit să viziteze Cetatea Neamţului de când a fost redeschisă şi până în prezent. Comparativ cu acum doi ani înseamnă de 3 ori mai mulţi.
Cetatea Neam]ului a fost \nchis` timp de doi ani de zile. |n aceast` perioad` monumentul istoric a intrat \n reconstruc]ie. Reabilitarea s-a desf`[urat \n baza unui proiect. Proiectul de reabilitare a Cetăţii Neamţ a fost finanţat în proporţie de 67,5% din fonduri europene, iar lucrările au început pe 16 martie 2007. Valoarea contractului a fost de trei milioane de euro.
Nivelul de a[teptare privind modul \n care va ar`ta Cetatea dup` reabilitare a fost foarte mare. Administra]ia local` a trebuit s` organizeze trei vizite \n cetate pentru cet`]enii din T\rgu Neam] care nu au mai avut r`bdare p=n` la deschiderea oficial`. A[teptarea turi[tilor a meritat. La aflarea modului \n care arat` Cetatea Neam]ului \n prezent, \n medie, peste 850 de turi[ti urc` drumul destul de abrupt pentru a vedea noutatea.
Despre impresiile oamenilor la cobor=re am aflat de la Ionela Lungu, cunoscut me[ter popular, persoan` care intr` \n contact cu turi[tii [i la urcare [i la cobor=re.
“Dup` Zilele Cet`]ii am observat c` vin [i tineri [i b`tr=ni iar de mirare este faptul c` niciodat` cei b`tr=ni nu se pl=ng c` trebuie s` urce pe jos. |n schimb cei tineri mai urc` [i cu ma[ina.
Dup` Zilele Cet`]ii Neam]ului a fost un adev`rat aflux de turi[ti din zonele \nvecinate T\rgului Neam]. Acest lucru a durat trei s`pt`m=ni.
Acum au \nceput s` vin` cei din ]ar` [i din str`in`tate chiar. Zilele trecute a venit un grup micu] de japonezi. Ei au mai fost [i anul trecut, dar cetatea era \nchis`, iar acum au revenit special pentru asta.
Comparativ cu anii trecu]i acum vin mult, mult mai mul]i turi[ti. V=rful cred c` a fost acum duminic` (n.r.: duminic` 26 iulie) era lume cum nu am v`zut \n via]a mea dec=t pe litoral.
Oamenii coboar` foarte mul]umi]i. O parte m` [i \ntreab` dac` se merit` s` urce [i le zic c` nici nu se pune problema este obligatoriu s` urce. Cei mai mul]i compar` Cetatea cu un muzeu din afar`.”
Vizitatorii care vin \n cetate trebuie s` pl`teasc`: 5 lei adul]ii [i 3 lei copiii [i studen]ii. P=n` \n prezent nim`nui nu i s-a p`rut c` pre]ul unui bilet ar fi prea mare. |n Ceatea Neam]ului turistul poate vizita 21 de camere amenjate \nc=t s` recreeze atmosfera de epoc`. Astfel se poate vedea sala armelor unde pl`ie[ii stau neclinti]i pentru a p`zi cetatea pentru eternitate. C`mara pare a-i a[tepta pe cei care preg`teau m=ncarea \n eopca medieval` s` pun` \n vase alimentele, pe care apoi s` le duc` \n buc`t`rie pentru a g`ti vestitele bucate tradi]ionale. |n temni]` vizitatorul va sim]i fiori reci, \n secolele trecute \nchisoarea purta cu adev`rat numele de „neagra temni]`”. Mul]i turi[ti au r`mas mira]i de frumuse]ea monedelor care se b`teau \n perioada medieval`, ele pot fi v`zute \n monet`rie.
Despre c=t de frumoas` [i interesant` este Cetatea Neam]ului ne-a povestit un englez de 75 de ani:
„Ca orice britanic, noi suntem mai conservatori, iubesc orice edificiu vechi. Din tinere]e am colindat lumea s` v`d diferite edificii istorice. Pot spune c` am v`zut multe castele, cet`]i.
Cetatea Neam]ului are ceva aparte. Aerul ei nu poate fi g`sit \n nicio parte a lumii. Pentru mine, ca occidental, este o alt` lume. Reg`sesc ceva din castele medievale ale lumii din vestul Europei, dar aici este altceva. Mi-a pl`cut at=t de mult \nc=t am s` revin [i anul viitor. Cetatea Neam]ului este un monument istoric care trebuie v`zut de mai multe ori \ntr- o via]`”.
Multe persoane care au venit la cetate erau curioase de modul \n care a fost construit` acesta. Mare parte din ziduri s-au p`strat intacte timp de c=teva secole. Unele persoane erau curioase s` afle dac` s-a aflat re]eta mortarului folosit \n vremurile medievale. Ca materiale de construc]ie \n acele vremuri se foloseau gresia, [isturile verzi, bolovanii, nisipul [i pietri[ul.
Mul]i vizitatori s-au \ntors de pe litoral [i au pornit, \n continuarea vacan]ei \ntrun tur al Moldovei. Mul]i dintre ace[tia vin \n zon` pentru turismul religios. Paraclisul din Cetatea Neam]ului i-a impresionat foarte mult.
Aneta Stan din Gala]i a declarat pentru „Gura T\rgului”:
„Am venit de mai multe ori la m`n`stirile din zon`. Am aflat c` \n Cetatea Neam]ului s-a redeschis paraclisul. Nu pot dec=t s` fiu foarte impresionat`. S` intru [i s` m` rog acolo unde s-au rugat oameni care au f`cut istorie \nseamn` foarte mult pentru mine. Voi reveni cu siguran]` [i la anul. Vom veni mai mul]i, pentru c` dac` voi spune c` la Cetatea Neam]ului te po]i ruga acolo unde s-a rugat {tefan Cel Mare mul]i vor dori s` o fac` [i ei.”
Din p`cate Cetatea Neam]ului nu fost reintrodus` \n circuitul turistic interna]ional. Multe agen]ii nu [tiu despre faptul c` monumentul istoric a fost reabilitat. Pentru anul viitor, c=nd Cetatea Neam]ului va fi reintrodus` \n acest circuit ora[ul T\rgu Neam] va trebui s` fie preg`tit pentru tot mai mul]i turi[ti.
Valoarea istoric` [i cultural` a Cet`]ii Neam]ului rezid` din anul construc]iei [i a importan]ei sale istorice. O serie de istorici [i filologi, dintre care unii de mare prestigiu, precum A.D. Xenopol, B.P. Haşdeu, D. Onciul ş.a., pornind de la Bula papală din anul 1232, în care se strecura informaţia că în timpul şederii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei, între anii 1211-1225, aceştia ar fi construit pe versantul estic al Carpaţilor un castrum muntissimum, au acreditat părerea că numai Cetatea Neamţ ar fi putut fi acesta. În deceniul şase al secolului trecut, când lipsa informaţiilor istorice scrise au putut fi suplinite de preţioasele informaţii date de săpăturile arheologice, părerile asupra începuturilor cetăţii au putut fi reconsiderate. Astfel, materialul databil din stratul cel mai de jos de locuire al cetăţii, scos la iveală prin investigaţiile sistematice efectuate, similar cu cel descoperit la cetatea de scaun de la Suceava, unde au fost identificate şi monede din timpul domniei lui Petru I Muşat (1375-1391), constituie o dovadă certă că Cetatea Neamţ a fost construită în a doua parte a domniei lui Petru I, perioadă în care Moldova a cunoscut o dezvoltare economică şi politică continuă.
Fortificaţiile Cetăţii Neamţ trebuiau să reprezinte un avantpost important în lupta de apărare a graniţei de vest a Moldovei, a trecătorilor Carpaţilor Răsăriteni mai ales, pe unde putea veni asupra statului moldovenesc primejdia cea mai mare: la acea vreme regatul maghiar îşi manifesta cu evidenţă politica de continuă expansiune teritorială spre est. Aşezată aproape de vârful cel mai înalt al Culmii Pleşului, Cetatea Neamţ străjuia valea Moldovei şi a Siretului, ca şi drumul care trecea peste munte în Transilvania, de la Târgu Neamţ spre Pipirig, peste Petru Vodă, prin Poiana Largului spre pasul Tulgheşului. Fiind una din cele mai bine întărite cetăţi de care a dispus statul medieval moldovenesc, Cetatea Neamţ a fost prezentă în evenimentele de primă importanţă pe care le-a cunoscut această parte de ţar`. Cetatea Neam]ului poate fi vizitat` \n fiecare zi a s`pt`m=nii \ntre orele 9 [i 19.
Peste 2000 de credincioşi au participat la slujba de sfinţire a Capelei Sf. Pantelimon
iulie 27, 2009
Duminică 26 iulie 2009, în prezenţa IPS Teofan, PS Calinic Botoşăneanul şi a IPS Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale şi Meridionale, a avut loc slujba de sfinţire a capelei cu hramul „Sf. M. Mc. Pantelimon”, din cadrul Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Tîrgu Neamţ.
Pacienţii de la Centrul de îngrijire şi asistenţă Tîrgu Neamţ, cadre medicale, numeroşi credincioşi, dar şi mai multe oficialităţi locale şi judeţene au participat duminică 26 iulie la slujba de sfinţire a capelei „Sf. M. Mc. Pantelimon”, oficiată de Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi de PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor. Vizibil emoţionată, directoare centrului, Arsinica Nemţeanu a dorit să le muţumească tuturor celor care s-au implicat şi au sprjinit financiar această capelă: “Vă rog în numele beneficiarilor şi al salariaţilor, să ne permiteţi să mulţumim bunului Dumnezeu pentru că ne-a ajutat după 11 ani de zile să ajungem la această sfântă zi. De asemenea aş vrea să mulţumesc tuturor celor care s-au implicat şi au sprijinit financiar această realizare a noastră. Acestă completare a Centrului de Îngrijire şi Asistenţă a persoanelor cu handicap, şi mă refer aici la Consiliul Judeţean Neamţ, Consiliul Local Tîrgu Neamţ, fundaţia Friesland România din Olanda, toţi credincioşii şi nu în ultimul rând salariaţii şi beneficiarii donatori ai acestui centru.” După Sfânta Liturghie, pr. Ioan Dogariu, protoiereu al Protopopiatului Tg. Neamţ, a amintit câteva aspecte de la începuturile ridicării Capelei „Sf. Pantelimon”, remarcând mai întâi faptul că, în această zi, „s-au binecuvântat ostenelile depuse de credincioşii care au sprijinit construirea acestei sfinte biserici. De ani de zile am venit aici ca să alin cu rugăciunea suferinţele credincioşilor prezenţi în acest aşezezământ. Am făcut în acest pavilion, în hol, un colţ de rugăciune. Văzând evlavia credincioşilor de aici şi la dorinţa directoarei Arsinica Nemţeanu s-au făcut demersurile pentru construirea acestei capele.” De asemenea, invitată la eveniment, Doina Dreţcanu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap din România a declarat că şi-ar dori ca toate centrele din România să preieie modelul de la Tîrgu Neamţ şi să construiască asemenea lăcaşuri de cult : “Sunt onorată şi încă sunt sub impresia emoţiilor acestui eveniment care a avut loc aici la Tîrgu Neamţ. Iar în calitatea de reprezentant al Guvernului încerc să fiu alături de aceşti beneficiari care iată prin grija autorităţilor locale şi judeţene şi a unui grup de cetăţeni vor avea de acum înainte un loc unde să se poată reculege. Mi-aş dori ca în toate centrele de îngrijire şi asistenţă să existe capele mai mici, mai mari, un loc în care beneficiarii să se poată ruga şi să se poată regăsii. Nu pot decât să fiu şi eu în acelaşi ton cu evenimentele de astăzi şi să mă rog ca Dumnezeu să-i ocrotească pe cei care au făcut această biserică şi pe beneficiarii ei. ” Impresionaţi de ceremonie au fost şi cei 2000 de cetăţeni, care de la mic la mare, pe o căldură insuportbilă au umplut curtea centrului. “Deşi nu ştiam prea multe lucruri despre biserică, am aflat că se sfinţeşte şi am venit, împreună cu familia. Pot să spun că sunt profund emoţionată să văd atâtea feţe bisericeşti prezente la sfinţirea acestui lăcaş” (A. Nicoleta Tg. Neamţ)
“Le doresc mult succes celor de la centru, este un lucru extraordinar ce au realizat. Felicitări încă o dată şi fie ca aceşti oameni cu suflet mare să le de-a Dumnezeu multă sănătate.” (I. Luminiţa Tg. Neamţ)
La sfârşitul slujbei, Înalt Preasfinţitul Teofan a adresat un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre credinţă, răbdare şi nădejde. „Dumnezeu nu lasă niciodată pe cei bineplăcuţi ai săi, nu rămâne niciodată dator faţă de cel care se roagă, faţă de mama care naşte prunci, faţă de cel care cunoaşte drumul care duce la biserică”, a amintit IPS Teofan, care a oferit distincţia de vredincie „Ştefan cel Mare şi Sfânt” mai multor credincioşi care s-au evidenţiat, de-a lungul timpului, în sprijinirea lucrărilor de la Capela „Sf. Pantelimon”, de aminitit fiind aici în primul rând, Ştefăn, un băieţel de şcoală primară din Tg Neamţ, care şi-a donat toată alocaţia pentru construirea lăcaşului. Dar şi mai multe autorităţi locale şi judeţene printre care primarul Decebal Arnăutu, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ Vasile Pruteanu, sau membrii Fundaţiei Friesland România.
Caravana TVR3 în zona Tîrgu Neamţ
iulie 24, 2009
Duminică, 26 iulie, ora 19.30
Duminică, 26 iulie, Caravana TVR3 îşi continuă traseul prin Moldova, ajungând în zona Tîrgu Neamţ. Începând cu ora 19.30, în transmisiune directă pe TVR Internaţional, TVR3 şi TVR Iaşi, moderatorii emisiunii Carla Tompea şi Adrian Păduraru propun telespectatorilor să descopere împreună câteva dintre atracţiile turistice, istoria şi oamenii acestor locuri de legendă. Echipa TVR Iaşi va fi găzduită de către binecunoscutul colecţionar şi meşter popular Nicolae Popa din Târpeşti, iar telespectatorii vor avea astfel ocazia să treacă pragul celui mai mare muzeu particular din ţară. Invitaţii Caravanei sunt Decebal Arnăutu, primarul oraşului Tîrgu Neamţ, Vasile Pruteanu, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Sebastian Cătănoiu, directorul administrativ al Parcului Naţional Vânători Neamţ, Dana Tibeică, vicepreşedinta Patronatului Balnear din România, dar şi meşterii populari Ionela Lungu şi Tincuţa Ciubotaru. Folclorul autentic va fi adus în Caravana de cunoscuta interpretă de muzică populară Margareta Clipa şi Formaţia de dansuri populare „Ozana” a Casei de Cultură din Tîrgu Neamţ. Domni şi domniţe, participanţi la primul festival de artă medievală organizat în Cetate, miri care au spus primul „DA” după redeschiderea Cetăţii Neamţului, călători prin salba de mănăstiri unicat în lume, oaspeţi la casa în care s-a născut Creangă sau în cea în care a suferit Veronica după Eminescu, toţi vor fi personaje în Caravana TVR3. O sărbătoare în Moldova, fie şi televizată, nu se poate încheia fără un festin culinar: veţi afla secretul sărmăluţelor cu urdă învelite în frunze de hrean, al mielului la ceaun şi dresalei de la stână. Caravana TVR3 pregăteşte şi un concurs pentru telespectatorii fideli care pot căştiga, prin tragere la sorţi, câte unul din cele trei weekenduri de două persoane la pensiuni din Tîrgu Neamţ.
Emil Creangă, din nou singur pentru sefia PSD Tg. Neamţ
iulie 24, 2009
Emil Creangă este prima persoană care a declarat că doreşte să fie preşedintele organizaţiei PSD din Tîrgu Neamţ. Ionel Arsene, fost candidat pentru fotoliul de parlamentar în colegiul nr.7 şi învins de Marius Rogin, era considerat contracandidatul fostului Inspector General. Cei doi s-au mai înfruntat anul trecut, când Emil Creangă a fost trădat de colegi şi nu şi-a putut depune candidatura pentru Parlament. Acesta a declarat pentru “Gura Târgului”: „Ca în orice activitate, care este extraprofesională, îmi asum cu răspundere şi dacă voi fi în continuare preşedintele organizaţiei voi şti ce să fac pentru ca întreaga activitate să fie schimbată radical, pentru a putea câştiga ceea ce s-a pierdut în ultimul timp.” Cât despre Ionel Arsene, Emil Creangă a declarat intr-un cotidian judetean că acesta nu poate candida deoarece nu este membru al PSD Tîrgu Neamţ. Contactat de reporterii de la „Gura Tâgului” acesta a declarat: Ionel Arsene: „Nu mi-am dorit şefia niciodată şi nu cred că o să candidez.” În ultima perioadă, PSD a pierdut serios din numărul de susţinători. Procentele obţinute în cele trei tururi de alegeri au arătat că acest partid are serioase probleme. Data viitoarelor alegeri nu este stabilită încă. Cel mai probabil va fi undeva în luna august. Şeful PSD Neamţ, Ioan Munteanu lasă mână liberă lui Emil Creangă la organizarea acestora. Acesta nu a fost abandonat de partid, deoarece în prezent este şef al Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar.
Tîrgu Neamţ – Staţiune turistică de interes naţional
iulie 24, 2009
După mai bine de doi ani de interevenţii, cereri, depunere de acte oraşul Tîrgu Neamţ a obţinut atestarea de staţiune de interes naţional. Atestarea vine în urma unei Hotărâri de Guvern şi este prima pentru o localitate din judeţul Neamţ. Marele avantaj al acestei atestări este acela de obţinere de fonduri pentru dezvoltarea turismului local. Pentru obţinerea statutului de staţiune turistică de interes naţional, oraşul Tîrgu Neamţ a trebuit îndeplinească minim 75% din următoarele criterii:
- amplasarea acestora într-un cadru natural fără poluanţi;
- existenţa studiilor şi a documentelor care atestă prezenţa şi valoarea factorilor naturali de cură (ape minerale, nămol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat) din punct de vedere calitativ şi cantitativ;
- constituirea perimetrelor de protecţie ecologică, hidrogeologică şi sanitară a factorilor naturali de cură;
- drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie;
- transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara care o deserveşte;
- punct farmaceutic;
- amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă;
- apă curentă, canalizare, energie electrică.
Condiţiile îndeplinite au fost peste 75%. Căile de acces către Târgu Neamţ sunt DN15 B dinspre Târgu Mureş (250 km) şi Paşcani (31 km), DN15 C dinspre Piatra Neamţ (44 km) şi Suceava (60 km), sau pe calea ferată, din Paşcani. Referitor la existenţa studiilor care atestă prezenţa şi valoarea factorilor naturali de cură, acestea există, o dovedeşte investiţia de la Staţiunea Oglinzi. Tocmai au fost definitivate studiile geologice şi geodezice privind apele curative, existenţa unei saline. Cât despre apa curentă şi canalizarea, oraşul Tîrgu Neamţ face parte dintrun master plan, unde lucrurile vor fi aliniate la cele mai înalte standarde europene. Puncte farmaceutice există mai multe, toate moderne. Locul de promenadă va fi Parcul de lângă Casa Culturii „Ion Creangă”,. Parc ce va fi modernizat cât de curând prin proiectul aprobat şi care îşi aşteaptă din zi în zi finanţarea. Cât despre drumuri, oraşul Tîrgu Neamţ stă mai bine decât alte localităţi din ţară, cele care încă nu au fost reabilitate aşteaptă banii, proiectul în baza căruia trebuie să vină este eligibil. Totul depinde de suplimentarea fondurilor de la Guvern. O condiţie pentru o astfel de atestare a constituit şi existenţa monumentelor de interes turistic. Despre acestea primarul Decebal Arnăutu a declarat „ Când porneşti pe un astfel de drum, trebuie să ai argumente solide. Iar noi avem argumente solide: avem Cetatea Neamţului – brand al întregului judeţ şi chiar al Moldovei, avem casele memoriale Ion Creangă şi Veronica Micle, avem Mausoleul vânătorilor de munte, avem salba de mănăstiri şi de schituri. Şi, deloc lipsit de importanţă, în câţiva ani vom avea la Târgu Neamţ cea mai modernă staţiune balneclimaterică din Europa – Băile Oglinzi. Acestea sunt atuurile noastre, cărora li se adaugă frumuseţea locurilor, tradiţiile şi omenia oamenilor din Tîrgu Neamţ”. Despre cine s-a implicat în demersurile de mai bine de doi ani pentru obţinerea atestării a oraşului Tîrgu Neamţ ca staţiune turistică de interes naţional, primarul Decebal Arnăutu a precizat: “Nu pot decât să mă mândresc pentru această reuşită, atât eu personal cât şi în numele tuturor celor care au contribuit la această realizare. Până acum doi ani legislaţia nu oferea această posibilitate. După modificarea criteriilor de încadarare a staţiunilor, s-a lucrat şi mai intens. Din echipa care a contribuit la realizarea unui proiect fezabil au făcut parte directoarea Staţiunii Băile Oglinzi – domnişoara Dana Tibeică, membrii Biroului de Informare Turistică a oraşului Târgu Neamţ, consilierii locali (aportul lor fiind semnificativ, prin aprobarea unei hotărâri în acest sens) şi salariaţii Primăriei Târgu Neamţ”. Facilităţile generale pe care oraşul Tîrgu Neamţ le va obţine în urma acestei atestări sunt: Facilităţi generale:
- includerea în catalogul anual al staţiunilor turistice editat de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale;
- prezentarea pe site-ul oficial al Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale -www.mturism.ro;
- includerea în toate materialele de promovare editate de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale;
- - includerea în harta staţiunilor turistice editată de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale.
Pe lângă cele generale mai există şi o serie de facilităţi specifice:
Comerţ, Turism şi Profesii Liberale de evenimente de promovare şi dezvoltare a turismului, cu precădere târguri, burse, manifestări expoziţionale, în locaţităţile atestate ca staţiuni de interes naţional;
- organizarea de către Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, de cursuri de formare profesională în domeniul turismului pentru personalul din cadrul structurilor de primire turistice din staţiuni turistice de interes naţional;
- finanţarea de către Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale a programelor de acreditare a sistemului de management a calităţii pentru administrarea staţiunii turistice de interes naţional;
- finanţarea de către Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale a serviciilor în vederea elaborării planurilor de dezvoltare a staţiunilor turistice de interes naţional;
- se acordă prioritate în cadrul programelor speciale de investiţii cu finanţare de la bugetul de stat şi din fonduri europene pentru staţiunile turistice de interes naţional.
Despre cât de importantă este dezvoltarea turismului în oraşul Tîrgu Neamţ, primarul Decebal Arnăutu a precizat „ Dacă este să ne gândim la numai câţi turişti au venit la Cetatea Neamţului, în ultima perioadă, numai Duminica trecută erau mai mulţi de 200, ne putem da seama ce şansă extraordinară ar însemna acest lucru. Mai sunt multe de făcut. Un punct important îl reprezintă varianta ocolitoare. La Minister s-a ajuns la ultima fază. Asta ne îndreptăţeşte să credem că anul viitor vor începe lucrările la această variantă ocolitoare. Una dintre persoanele care au fost alături de cei din Tîrgu Neamţ pentru obţinerea atestării este Dana Tibeică, Directorul Staţiunilor Tuşnad şi Băile Oglinzi.
Asociaţia Pro Democraţia Tîrgu Neamţ va derula un nou proiect pentru tineri
iulie 22, 2009
Asociaţia Pro Democraţia Tîrgu Neamţ va derula până la mijlocul lunii noiembrie a acestui an un nou proiect în Tîrgu Neamţ ce se numeşte ,,IMPLICAT” şi are drept scop creşterea implicării şi a iniţiativelor tineretului în dezvoltarea comunităţii. Finanţarea va veni din partea Consiliului Judeţean Neamţ iar principalele activităţi ce se vor derula în cadrul proiectului sunt: înfiinţarea şi organizarea de grupuri de iniţiativă pentru tineret şi elaborarea Ghidului de bune practici în domeniul implicării tinerilor în viaţa comunităţii.
Profesori de nota 2
iulie 22, 2009
Din cei 1018 profesori, educatori sau absolvenţi de facultate care au susţinut examenul de titularizare la sfârşitul săptămânii trecute 356 dintre aceştia au obţinut note sub 7 şi nu vor putea fi titularizaţi. Ce este mai grav, este faptul că la titularizare au existat şi 24 de candidaţi care au luat note de 2. Printre materiile la care aceştia cu sigurnaţă nu ar trece clasa se numără matematica, limba română, limba şi literatura engleză, geografie, istorie sau educaţie muzicală. Pe de altă parte doi candidaţi au obţinut nota maximă. Este vorba de Nicoleta Minciu care a impresionat comisia de corectare ce i-a acordat nota 10 la educaţie muzicală, specializarea chitară, şi respectiv Angela Coman la religie ortodoxă. De aemenea inspecotratul le-a permis aobsolvenţilor de la Universitatea “Spiru Haret” să sustină examenul de titularizare, dar rămâne de văzut dacă li se vor da si posturi, un rol major în luarea acestei decizii îl are şi nota obţinută de către aceştia. Repartizarea celor care vor să predea la catedră se va face în funcţie de nota obţinută la examen, dar şi de preferinţe până pe data de 29 iulie prin organizarea unor şedinţe publice cese vor desfăşura la Colegiul Tehnic Piatra Neamţ.
Tănără speranţă a sportului târgnemţean mort într-un accident rutier
iulie 20, 2009
Jucătorii formaţie Cetatea Tîrgu Neamţ se află în doliu. Colegul lor, Alexandru Onofrei, în vârstă de doar 17 ani un tânăr de mare viitor, care promitea să devină unul dintre cei mai talentaţi portari ai fotbalului târgnemţean. Însă Alex a plecat în lumea celor drepţi , înainte să înceapă să se afirme ca fotbalist. Acesta a , promovat la Cetatea din grupa profesorului Cosmin Bocăneţ, reprezenta a treia variantă pentru antrenorul Doru Botez, în poarta formaţiei de la poalele cetăţii. ”Se grăbea să ajungă de la mare, ma sunat să-l învoiesc, a prins bilet la mare şi din ce a vorbit cu colegii lui se grăbea să ajungă vineri la antrenament. Îmi parea foarte rău este o pierdere mare şi nu numai pentru fotbal, era un copil bun, singur la părinţi, parcă nu-mi vine să cred.” (Doru Botez). Înainte de a veni acasă Alex trecuse iniţial prin Bucureşti, pe la câţiva prieteni, iar în drum spre casă, maşina în care se afla a fost implicată într-un tragic accident rutier la circa 20 de km de Bucureşti.
Inspectoratul interzice personalitate juridica gradinitelor din Tg Neamt
iulie 17, 2009
Gradinitele nr. 1 si nr 2 din orasul Tg Neamt nu au personalitate juridica, desi implinesc conditiile legale impuse, adica minim 100 de copii insrisi in fiecare an. In anul 2005 consiliul Local a votat o hatararea prin care gradinitele aflate pana atunci in subordinea Liceului Economic „Vasile Conta”, vor putea sa aiba propria lor activitate financiar contabila. In randul acestor institutii cu drept la personalitate juridica se numara si Colegiul National Stefan cel Mare, Colegiul tehnic Ion Creanga, liceul Economic vasile Conta, Scoala cu clasele I-VIII Vasile Ghica Voda, Scoala cu clasele I-VIII Ion Creanga. Insa, conducerea Inspectoratului scolar a interzis personalitate juridica gradinitelor.
Echipa Cetatea Tg. Neamţ a fost eliminată din Cupa României
iulie 17, 2009
În primul tur al Cupei României la fotbal, echipa Cetatea Tîrgu Neamt a fost eliminată după executarea loviturilor de departajare de colega de serie Ceahlăul II Piatra Neamţ. După primele 90 de minute scorul a fost egal 1-1 golul formaţiei târgnemţene fiind marcat de Cucoş. În prelungiri tabela a rămas neschimbată, iar la penalty-uri, juniorii pietreni au câştigat cu scorul de 4-2.
Onoare şi gafe în peisajul politic şi mass media românesc
iulie 16, 2009
Octavian Bellu a câştigat respectul oamenilor cumsecade din România prin gestul său de a demisiona din Ministerul Turismului. Demisia sa arată, pentru a câta oară, că politicul nu are nimic de-a face cu performanţa. Minciuna în orice domeniu, unde munca este palpabilă, se răsplăteşte cu nereuşite. În politic, demagogia şi munciuna aduc rezultate, voturi. Un om obişnuit să aducă performanţă nu poate accepta ipocrizia. Păcat este că mass media, în goana sa după senzaţional de orice fel, a legat demisia sa de scandalul Iacon Ridzi. Poate există şi aici o fărâmă de adevăr, numele lui Octavian Bellu a fost anunţat ca înlocuitor al actualului ministru la Tineretului şi Sportului. Cu siguranţă ar fi urmat să fie acuzat că el a “lucrat-o” pe Monica Iacob-Ridzi. În ceea ce priveşte gafele politice aparţin celor două personaje, deja bine cunoscute la noi, Vadim Tudor şi Gigi Becali. Primul, Corneliu Vadim Tudor îşi reia discursul privind unirea Moldovei cu România, dar vine cu propuneri de-a dreptul uluitoare. Să dăm buletine moldovenilor, ca aceştia să se mute în România. Dacă până acum o astfel de declaraţie nu mira pe nimeni, acum declaraţia sa a devenit un semnal de alarmă. Gafa lui Vadim a venit la o întâlnire a ministrului de externe a României, Cristian Diaconescu, cu europarlamentarii români, tocmai pe fondul unei viitoare activităţi a lor benefice pentru ţară. Dacă liderul PRM-ist va continua şi în Parlamentul European va aduce mari deservicii României, pe fondul politicii externe şi, mai ales pe fondul politicilor UE referitoare la Republica Moldova. O astfel de declaraţie va întări acuzele lui Voronin, cum că noi ne-am amesteca în treburile interne ale acestui stat. Mai mult decât atât nici Rusia nu va fi tocmai încântată, ştiindu-se deja poziţia când este vorba de zonele sale de influienţă. Al doilea personaj mioritic, Gigi Becali “dă cu oiştea-n gard” cum zice românul. “Te iau pe tine! Stau cu tine la hotel! Da, iau un lucru special cu mine, pe tine! Hai pa, jigodie”, sunt expresii adresate către un jurnalist, care te lasă tablou. Dacă va aborda un astfel de limbaj şi la Parlamentul European toată Sena, Tamisa şi Rinul nu vor spăla imaginea României, că doar cetăţenii români l-au votat. Reacţia “Împăratului luminii” este cu atât mai gravă, cu cât nu a fost răspunsul la o agresare de niciun fel din partea jurnalistului. A fost întrebat doar unde va sta la Strasbourg. Bine că de data aceasta nu a folosit cuvinte obscene, cum a mai făcut cu ceva timp în urmă. Ultima gafă politică este atât de puerilă încât nu poate trezi decât râsul. Cine poate gândi un candidat comun la prezidenţiale din partea PDS şi PD_L? Cineva a reuşit, Cătălin Nechifor, prim-vicepreşedinte PSD Suceava. A găsit şi explicaţii, faptul că Traian Băsescu nu şi-a anunţat încă candidatura. Dar ce nu face politicianul român pentru a deveni vizibil? De simţul ridicolului nu poate fi vorba la câte declaraţii lipsite de bun simţ se dau pe media, în ultima perioadă. Şi dacă este vorba de bun simţ, el începe să dispară şi din mass media. Cazul fetiţei căzute în puţ a devenit de un grotesc oribil. Drama bietului copil a devenit un maraton, în care emoţionalul a fost forţat la maxim. S-a încercat smulgerea de declaraţii mobilizatoare de la persoane cu un comportament firesc. Simţul civic se încerca a fi reliefat de la persoane care nici nu ştiau de înseamnă acest termen. S-au făcut speculaţii în exces despre cum ar trebui să se simtă persoanele implicate în acest caz. Peste toate a venit, la câteva zile, şi o declaraţie de la o persoană publică care a ţinut să precizeze că este ceva normal ca nişte copii să fie lăsaţi fără supraveghere, că la ţară aşa se întâmplă dintotdeauna şi că aşa ceva este perfect firesc. Poate aşa ceva era normal cu o sută de ani înainte. Acum normal este să se facă ceva coerent şi viabil, ca bieţii copii să fie ocrotiţi chiar şi de indiferenţa părinţilor. Între timp oamenii au aflat că ar urma criza alimentară şi nimeni nu le explică ce este aceasta şi ce vremuri îi mai aşteaptă.
Diana Boureanu
Ajutor primit de absolvenţi pentru găsirea unui loc de muncă
iulie 16, 2009
Cum suntem în plină criză economică, iar locurile de muncă sunt din ce în ce mai puţine, absolvenţii celor două colegii târgnemţene, alături de alţi 1400 de colegi din judeţ au fost subiectul unei campanii de informare, mai inedite, derulată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Neamţ. Angajaţii instituţiei au trecut pe la cele două unităţi de învăţământ precum şi pe la şcolile de arte şi meserii din Petricani, Humuleşti, Vânători-Neamţ, Oglinzi şi Pipirig, pentru ai informa pe elevi despre ce implică statutul de şomer. Absolvenţii au fost informaţii despre locurile de muncă vacante existente pe piaţa muncii, despre ce înseamnă indemnizaţia de şomaj sau despre obligaţiile pe care le are un şomer în perioada în care primeşte indemnizaţia. Mai mult decât atât li s-a reamintat faptul, că trebuie să se prezinte în maxim 60 de zile de la terminarea studiilor la Agenţiile Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din judeţ pentru a-şi depune dosarele în vederea căutării unui loc de muncă, în caz contrar aceştia riscând să-şi piardă dreptul de a mai primii ajutorul de şomaj. Cei care trebuie să se grăbească cu acest dosar sunt cei care au terminat şcoala profesională sau complementara anul acesta, termenul limită de depunere fiind data de 30 august. Pentru ai ajuta în găsirea unui loc de muncă angajaţii instituţiie le-au dezvăluit prospeţilor absolvenţi şi câteva reguli de bază în căutarea unui job, dar şi care sunt cursurile de calificare desfăşurate de Centrul de Formare Profesională.
Săptămână viitoare va avea loc sfinţirea capelei ortodoxe „Sfântul Pantelimon”
iulie 16, 2009
Săptămâna viitoare va avea loc sfinţirea Capelei Ortodoxe a Centrului de Îngrijire şi Asistenţă Târgu Neamţ , cu hramul “Sfântul Pantelimon”. Oficierea slujbei va fi făcută duminică 26 iulie de către Înalt Preasfinţia Sa, părintele Teofan, Mitropolitul Moldovei şi a Bucovinei. La eveniment sunt aşteptaţi peste 2000 de credincioşi iar printre oficialităţile care şi-au anunţat prezenţa se numără Doina Dretcanu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Persoane cu Handicap, Vasile Pruteanu, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, deputatul Marius Rogin precum şi primarul oraşului, Decebal Arnăutu.
Locuri de muncă în Tîrgu Neamţ
iulie 14, 2009
Nu mai puţin de 30 de societăţi comeriale din zona caută în această perioadă mână de lucru prin Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Tîrgu Neamţ. Astfel dacă încă nu ţi-ai găsit un job, şi eşti calificat în meserii precum confectioner, lacatus mecanic, faianţar sau zugrav, poţi merge la agenţia locală de plasare a forţei de muncă din strada Ştefan cel Mare nr.66 pentru a obţine mai multe informaţii despre posturile vacante şi despre agenţii economice care le oferă. De asemenea dacă ai terminat anul acesta şcoala profesională sau complementara ai datoria să treci pe la sediul agenţiei până la 30 august şi să-ţi depui dosarul pentru căutarea unui loc de muncă, în caz contrar vei pierde dreptul la ajutorul de şomaj. Acelaşi lucru îl vor păţi şi cei care au terminat liceul sau facultatea, iar în termen de 60 de zile de la absolvire nu vor trece pragul instituţiei locale.
Un jurnalist de succes al TVR la Moscova
iulie 13, 2009
Tîrgnemţeanul Liviu Iurea respectat în lumea înaltă a Rusiei
“Vladimir Putin i-a adresat o ofertă preşedintelui Traian Băsescu, prin intermediul corespondentului TVR la Moscova, Liviu Iurea” . Acestea cuvinte apăreau pe fluxurile de ştiri din toată lumea. Mai mult decât atât, lumea europeană a jurnalismului, se întreba cum a ajuns un tânăr să obţină o informaţie direct de la marele Putin, adresată către un preşedinte de stat.
Întors acasă pentru botezul fiicei cele mici, Liviu Iurea a acordat un interviu în cadrul emisiunii “La Obiect” de la Flash FM.Rep.: Cam câţi preşedinţi aţi prins în calitate de corespondent la Moscova?
Liviu Iurea: În calitate de corespondent TVR sunt trei preşedinţi. Dar dacă este să-i luăm aşa, prima dată când am ajuns acolo era Uniunea Societică şi era Mihail Gorbaciov preşedinte, primul preşedinte al Uniunii Sovietice. După care a urmat Elţîn, Putin şi mai nou Dmitri Medvedev.
Rep.: Putin a scăpat de această „dare” a bolşevismului, pentru că să nu uităm înainte de a ajunge preşedinte a avut relaţii puternice cu KGB-ul?
L.I.: Nu a avut relaţii puternice cu KGB-ul a fost în structurile KGB-ului, şi în Rusia nu există foşti ofiţeri. Probabil că mai şi rămâne. Dar poate că şi asta a fost o şansă pentru Rusia. Oamenii din KGB sunt foarte bine pregătiţi, ştiau realităţile, ştiau unde se duce Rusia lui Elţîn şi probabil au vrut să-i dea o altă şansă ţării ridicând-o. Dacă pe timpul lui Gorbaciov Uniunea Sovietică a început să se destrame, republicile sovietice şi-au luat independenţa, începeau şi subiectele din Federaţia Rusă, ca să ştie şi cititorii, este un conglomerat de 89 de subiecte, regiuni, republici autonomi ş.a.m.d. Ei bine o parte dintre aceste ţinuturi începuseră să-şi ceară îndependenţa.
Liviu Iurea a transmis prima corespondenţă pentru TVR pe 4 septembrie 1996, pe vremea când era student la Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova. După terminarea studiilor a devenit corespondent permanent al TVR.
Rep.:Cum eşti tu privit ca român în lumea rusească?
L.I.: Ca ziarist şi stând mai mulţi ani acolo, desigur începi să fi cunoscut. Participi la tot felul de evenimente internaţionale, ei interviuri anumitor lideri politici. Am fost invitaţi la nişte talkshow-uri la televiziunea rusă şi după aceea am avut plăcuta surpriză să ajung în celălat capăt al Rusiei şi lumea să mă recunoască pe stradă. Ca ziarist e ok. Ca român, cum să zic, încă mai persistă chestia aia, dacă noi avem impresia că Uniunea Sovietică ne-a făcut atât de mult rău, iar ideologia comunismului a stat atăţia ani sub dominaţia Moscovei, şi ruşii de rând au aceeaşi obsesie. Chiar dacă au trecut atât de mulţi ani, de când noi am luptat împotriva lor alături de Germania. Am avut surpriza să întâlnesc oameni în pieţe, care mă întrebau de unde eşti. Păi sunt din România, a voi aţi luptat alături de Antonescu împotriva noastră. Omul ală ştie încă asta, şi lucrul acesta o să-l povestească şi copiilor lui.
Rep.: Concret spune-ne ce faci acolo?
L.I.: Ce fac acolo, păi depinde de evenimente. Se întâmplă de exemplu cum a fost războiul de anul trecut din Oseţia de Sud, când aveam căte trei intervenţii live în fiecare zi. De exemplu la Bucureşti este un subiect de interes, Rusia, şi mi se cere părea dacă să se facă sau nu. De asemena am eu un subiect interesant, cum a fost celebrul mesaj a lui Putin către Traian Băsescu.
Rep.: Să înţeleg că acest mesaj al preşedintelui Putin a ajuns prima dată la tine?
L.I.: Da, mie mi l-a trimis. Ma chemat acasă la el şi asta a fost tot.
Rep.: Ce shimbare de la Elţîn care a făcut nişte gafe diplomatice a venit Putin, un om extrem de riguros, un om extrem de puternic. Ştiu cum a sfidat, într-un fel sau altu, NATO când a venit în România. Nu ştiai ce spune, iar căteodată poate fi şi sadic.
L.I.: Nu, nu este adevărat. Aşa a rămas impresia la Bucureşti. Putin a venit să transmită tot aşa un mesaj. În ultimul moment i s-a spus că nu poate să ia discursul într-o cuvântare publică, mediatizată, în cadrul consiliului Rusia-NATO. Şi atunci a găsit altă soluţie. Era programată conferinţa de presă a lui Lavrov unde erau chemaţi foarte mulţi ziarişti, iar atunci mi-am dat seama că nu va fi conferinţa lui Lavrov ci a lui Putin după SPP-işti acestuia. Poate că acela a fost şi meritul meu, pentru că am putut să trimitem camerele în timp util şi să transmitem live toată conferinţa de presă a lui Putin.
Rep.: Mi-ai spus că ai fost la el acasă. Cum este de fapt?
L.I..: Are un bazin de înnot foarte bine dotat, înnoată şi dimineaţa şi seara. Lucrează foarte, foarte mult, până pe la 2-3 noaptea. Şi se trezeşte foarte devreme iar o oră înnoată în bazin.
Rep.: În contact direct cu el cum se prezintă ca om? Îngheţi în faţa lui?
L.I.: Poate pentru prima dată îngheţi în faţa lui, dar când ajungi să-l cunoşti şi să-l vezi cum discută. … Avea, pe vremea când era preşedinte, conferinţe anuale de 4-5 ore în care aduna într-o sală imensă ziarişti din toate colţurile Rusiei. Şi-ţi dădeai seama că omul acesta într-adevăr deţine controlul real asupra Rusiei. Ştie că nu s-a construit nu ştiu ce pod de peste fluviul Obi, din Siberia Occidentală, ştie că mai trebuie plătite nu ştiu ce salarii la o fabrică, stăpăneşte foarte bine dosarele interne, cât şi externe şi nu are niciun fel de materiale ajutătoare.
Rep.: Tu trăieşti printre ei, şi cred că pe cetăţenii noştri îi interesează mai mult cum trăiesc ruşii decât ce face Putin.
L.I.: Una este să trăieşti în Moscova sau în Sankt Petersburg şi una este să trăieşti dincolo de cercul polar. Pot să spun că sunt alţi oameni, este altă lume acolo, mai ales dincolo de cercul polar. Ei acolo venerează renul, este singura lor sursă de hrană dar şi de ajutor în gospodărie. Dacă mergem de exemplu în sudul Rusiei, dar tot în Siberia, acolo sunt budişti, au cu totul altă mentalitate, au cu totul altă filosofie a vieţii, au un alt mod de viaţă.
Rep.: Sunt zone foarte foarte sărace comparativ cu Moscova şi Sankt Petersburg?
L.I.: Sunt zone foarte sărace dar unde nivelul de trai este foarte ridicat. De exemplu în Ciukotka, la strâmtoarea Bering. Nivelul de viaţă este foarte, foarte ridicat. Băştinaşii primesc salariile pe care le primesc, în schimb primesc şi nişte sporuri de viaţă în condiţii extreme. Ei nu au lapte natural, doar lapte praf, pentru că se aduc zeci de tone pe timpul verii când oceanul nu este îngheţat. Din aceste lipsuri au şi carenţe la capitolul sănătate. Se mai întâlnesc presoane care suferă de scorbut, pentru că nu au vitamina C, nu au ce să mănânce decât carne de ren sau de focă sau balene. Vitamine nu au.
Rep.: Cam care este venitul unui rus?
L.I.: Echivalentul unui ziarist ca mine în Rusia este undeva la 3000- 4000 de dolari. Un salariat la o uzină din Urali primeşte în jur de 1000 de dolari. Un salariat în domeniul petrolului câştigă în jur de 3000 de euro. Iar o vânzătoare de provincie are în jur de 600- 700 de dolari.
Rep.: Iar preţurile?
L.I.: Preţurile sunt mai mari decât la noi, mult mai mari.
Rep.: Câtă muncă de documentare faci înainte de a merge undeva?
L.I.: Înainte de orice deplasare, sigur că da, mă documentez. Ca orice ziarist trebuie să-ţi faci un plan de filmări, ce reportaje şi pe ce domenii.
Rep.: Să înţeleg că tu pleci deja pe un scenariu care ţi l-ai fixat cât de cât.
L.I.: Da, bineînţeles. De exemplu plecăm spre Baikal. Putem face un reportaj despre partea ştiinţifică, un reportaj despre partea de legende care aceea este şi mai interesantă. După aceea despre oamenii care trăiesc acolo, populaţia.
A doua iubire a lui Liviu Iurea este filmul documentar. În Rusia a şi obţinut un premiu pentru un astfel de documentar, o croazieră pe Volga.
Rep.: Te duci tu cu camera, bănuiesc că ai un cameraman.
L.I.: Da, cameraman este soţia mea. Suntem o echipă. Şi cum să spun te înţelegi altfel. O mai stresez, ia şi cadrul acesta şi pe acesta şi ş.a.m.d. Şi ea imi spune, şi are dreptate, că se uită numai pe ocular şi nu poate să vadă ce e în spate.
Rep.: Dar ce a fost mai întâi apropierea profesională sau apropierea dintre bărbat şi femeie?
L.I.: Profesională a apărut ulterior.
Rep.: De ce botezul la Tîrgu Neamţ?
L.I.:. Dacă pe prima am botezat-o la Moscova, am zis ca cealaltă să fie aşa, mai spre casă şi vrem să o botezăm aici la Mănăstirea Neamţ.
Rep.: Cam de câte ori pe an apuci să vii acasă pentru că bănuiesc că viaţa ta este în Rusia?
L.I.: Cam o dată pe an în timpul concediului. Poate aşa dacă mai pot să rup o săptămână două şi în timpul sărbătorilor de iarnă, dar cam atât.
Despre Liviu Iurea se mai poate spune că este unul dintre jurnaliştii corespondenţi apreciat, în mod deosebit de către Florin Mitu, cel a făcut ştiri externe decenii la Televiziunea Română. Din punct de vedere profesional este considerat un jurnalist care nu încurcă genurile jurnalişte. În anii în care a transmis ştiri din Federaţia Rusă a evitat să schimbe în vreun fel mesajul ştirii. Poate această calitate o are celor 6 ani de diplomaţie învăţaţi la Moscova.
Pe viitor poate Tîrgu Neamţ va avea un nume şi la National Geografic, dacă planurile lui Liviu Iurea a realiza reportaje şi documentare de gen se vor materializa în practică.
Criză, criză, dar până când?
iulie 10, 2009
De câteva luni tot ce se întâmplă este legat de criză. Tot de atâta timp se tot vorbeşte de solidaritate. Ştirile, emisiunile, discursurile politice au devenit atât de alarmiste, încât nu-şi vine să te gândeşti decât să pui deoparte ceva săpun şi o bucată de frânghie, suficient de mare şi groasă pentru un ştreang sigur.
Totul a devenit dezastru, Guvernul greşeşte, economia este la pământ, politicieniii sunt imorali şi fură fără neuşinare. Din când în când, informaţiile devin din ce în mai alarmiste, nu vor fi bani de pensii.Vai de sărmanul pensionar măcinat de chinul de a prinde analize pe gratis, îngrozit de faptul că va trebui să mai scoată ceva bani din buzunare, dacă vrea la medic. Te şi miri cum nu a început perioada sinuciderilor.
Pe tot acest fond alarmist oamenii ţin banii “la ciorap”, cum zice românul, şi reduce cheltuielile cât poate. Şi uite aşa se reduce şi mai tare consumul, atât de necesar redresării economice. Că mai este şi câteva ceva bun se tace chitic. Nu de altceva dar trebuie să ne facem iarăşi de băcănie. Puţin spus de băcănie, dacă ne gândim că în 2013 vom da bani înapoi Uniunii Europene, şi este vorba de o gramadă, şi asta după ce ne-am sufocat de teama unui dezastru economic. Dacă media românească ar avea un gram de conştiinţă ar insera, în programele cu cea mai mare audienţă informaţii despre fondurile structurale, o mare şansă pentru firme de a-şi adapta firmele la situaţia actuală. Mai este puţin şi vom auzi ştiri despre cum îi stătea părul lui Mugur Isărescu la o conferinţă de presă şi nu despre dobânda bancară. Ar fi într-adevăr să realizezi acest lucru. Un specialist în economie ar vorbi întrun limbaj arid, moderatori care să stăpânească domeniul economic şi să aducă discuţia la un limbaj pe înţelesul tuturor, mai rar.
Din toate informaţiile mediatizate, nu se înţelege altceva decât că politica guvernamentală este pe câmpii, politicul este hoţie pe faţă. Unele persoane sunt de părere că ar fi nevoie de un guvern de tehnocraţi. Ideea pare salutară, dar oare cine mai poate fi independent în România. Cine va risca să ia măsuri nepopulare fără să fie luat la întrebări, chiar şantajat de către un politician cu interese personale majore? Cu siguranţă unii de prin Germania sau Japonia. Dar nici aşa nu ar prea merge. Le-ar trebui ani buni până să se dumirească de cum este prin ţărişoara noastră.
Cât despre politic am ajuns la grădiniţă “Ăla e, nu eu”. Ca niciodată “dalmaţieni” cu state vechi sar şi acuză pe alţii, noi în meserie. Ba mai mult decât atât, există personaje care şi-au dat “arama pe faţă” de multă vreme, sar acum ca arse că un adversar politic le umbreşte imaginea. Uită că, de fapt, şi-o fac singuri, singurei. Când îi auzi la ce stil de limbaj, grosier, de mahala, cu atingere la familie, zone care nu au nimic de-a face cu subiectul în discuţie, nu poţi avea imaginea decât al unui şpriţar, care stă la cotitură să prindă ceva de îngurgitat de-a moaca. Este şi greu să te baţi atunci când nu ai niciun fel de argumente. Cultura politică lipseşte, cultura diplomatică şi economică devenind un vis frumos. Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu ministrul Culturii. Theodor Palelogu nu prea are decât şansa de a fi pus la zid de politicienii de Dâmboviţa, “blagoslovit” cu toate acuzele posibile. Şi nu va putea face nimic. Nici în faţa unui pluton de execuţie nu va acţiona în stil suburban, submoral, suborice. Moştenirea genetică este prea mare pentru un anume pact “cu diavolul”. Tipic românilor, Theodor Paleologu, odată culcat la pământ va fi devorat de cei din elita din care face parte. Nu de altceva dar a îndrăznit să scoată capul şi să nu stea umil.
Poate după ce vor trece prezidenţialele îşi va asuma cineva şi responsabilitatea rezolvării crizei. Oricât de tragic ar fi soluţia nu poate fi, o zic specialiştii din economie, reducerea la maxim a sistemului de asistare. Mai exact poţi munci bine ai bani, altfel nu te mai, prea, ajută nimeni. Şi dacă se pune problema ruperii Guvernului, bine ar fi să nu ajungă PSD la putere. Până acum politica de asistenţă a persistat în toţi anii cât au fost la putere. Acest lucru este şi cheia prin care au rămas un partid puternic. Oricum, şansele ca cineva să-şi asumă acest risc este minor. Mai rămâne şansa Uniunii Europene, a cărei politică trebuie să o respectăm, vrem, nu vrem. Aşa că, în mod sigur, săpunul şi frânghia vor rămâne obiecte de muzeu, pentru că din cauza sărăciei fără speranţă nu vor fi dorinţe de sinucidere.
Diana Boureanu
Cod galben de ploi si vijelii pentru acest week-end in judetul Neamt
iulie 10, 2009
Potrivit unei avertizari de cod galben in perioada 11 iulie, ora 12:00 – 12 iulie ora, 21:00 pe teritoriul judeţului Neamţ, gradul de instabilitate atmosferică va fi accentuat şi se va caracteriza prin averse, descărcări electrice, si intensificări ale vântului ce vor avea şi aspect de vijelie şi izolat căderi de grindină. Ploile vor avea şi caracter torenţial, iar cantităţile de apă vor depăşi 25-30 l/m2 şi izolat 50 l/m2 .
Serviciul public de adminsitrare a blocurilor a primit unda verde din partea cetatenilor
iulie 10, 2009
Joi , 9 iulie , in sala Casei de Cultura Ion Creanga, a avut loc o dezbatere cu privire la infiintarea serviciului public de administrare a blocurilor de pe raza orasului Tg Neamt. In cadrul acestei intalniri, primarul Decebal Arnautu a ridicat problema infiintarii unui serviciu public de administrare a blocurilor pentru ca, “nici un bloc sa nu ramana fara apa”, dupa ce serviciul de apa si canalizare trece la societatea judeteana Apa Serv. Rolul serviciului va fi de mentinere si restabilizare in conditii tehnice, sanitare si economice a capacitatii de transport a retelei interne de distributie a apei si de a incasa contravaloarea serviciilor de adminitrare oferite cetatenilor orasului. In urma dezbaterii, proiectul a primit unda verde din partea cetatenilor, ceea ce va ajuta la realizarea lui in cel mai scurt timp, iar dupa calculele facute, primarul crede ca infiintarea acestui serviciu va duce si la o simplificare a costurilor anuale.
11 incendii necontrolate produse în Tîrgu Neamţ
iulie 9, 2009
Pompierii târgnemţeni au fost nevoiţi să intervină în primele 6 luni ale acestui an pentru stingerea a 11 incendii izbucnite în oraş. Per total în judeţ s-au produs în primul semestru al acestui an peste 250 de astfel de evenimente, pagubele produse în urma incendiilor fiind estimate la peste 4 milioane de lei. De asemnea marea majoritate a incendiilor, au fost semnalate în mediul rural, la nivel urban oraşul Tîrgu Neamţ se situează pe locul III ca număr al incendiilor produse , după Piatra Neamţ şi Roman.
În urma repartizării computerizate toate locuri la liceele din Tîrgu Neamţ au fost ocupate
iulie 7, 2009
În urma repartizării computerizate a absolvenţilor claselor a VIII-a în ciclul de învăţământ preuniversitar, toate locurile disponibile la liceele târgnemţene au fost ocupate. Astfel la Colegiul Tehnic Ion Creangă Tîrgu Neamţ, toate cele 420 de locuri au fost ocupate de către elevi, cea mai mică medie de intrare fiind de 5,95 la specializarea agricultură. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la Colegiul Naţional Ştefan cel Mare , unde cea mai mică emdie de admitere a fost de 8,83 la specializarea filosofie. De asemenea şi clasele de a IX-a de la Liceul Economic Vasile Conta au fost ocupate în urma primei reaprtizări, aici ultima medie de admitere fiind de 8,62. Rezultatele complete ale admiterii în liceu prin repartizare computerizată se găsesc pe site-ul admitere.edu.ro
Note mari la bacalaureat
iulie 7, 2009
Aproximativ 150 de levi de la cele două centre de bacalureat din oraş au obţinut la examenul de bacalureat medii de peste 9,50. Marea majoritate a celor care au obţinut medii de peste 9,50 au susţinut examenul de bacalaureat la centrul de la Colegiul Naţional ,,Ştefan cel Mare”. Aici cea mai mare medie a fost de 9,96, iar cea mai mică de 8,18. De cealaltă parte, la celălalt colegiu din oraş, din cei puuţin peste 300 de absolvenţi, doar 13 au obţinut medii de peste 9,50, iar peste 200 între 8 şi 9. Cei nemulţumiţi de notele obţinute au putut depune contestaţii, ce vor fi afişişate în unităţile şcolare joi 9 iulie.
20.000 de mii de oameni la Zilele Cetăţii Neamţului
iulie 6, 2009
Prima ediţie a Zilelor Cetăţii Neamţului, organizate cu Un Festival Medieval şi în Cetatea recent reconstruită s-a dovedit a fi un succes. Concepute pe două direcţii, vechi şi nou, organizate în două locaţii, Cetate şi stadion evenimentele au crescut în amploare şi număr de participanţi de la o zi la alta. Despre semnificaţia evenimentului primarul oraşului Tîrgu Neamţ, Decebal Arnăutu s-a adresat, la deschidere atât celor prezenţi, dar şi voievodului Ştefan Cel Mare, interpretat de un actor al Teatrului Din Botoşani: “Mărite Ştefan, ne-ai chemat şi noi am venit. Vrem să aprindem o lumînare acolo unde ai stat. Să aducem recunoştinţă, pentru că ai intrat direct în inima noastră. Trebuie să vă spun, dragi prieteni, că niciodată acest proiect nu s-ar fi săvîrşit dacă nu am fi avut o echipă puternică care să desăvîrşească acest mare obiectiv al nostru. Dacă nu ar fi fost acest om, Vasile Pruteanu, nimic nu s-ar fi făcut aici. A fost tot timpul alături de noi. Vreau să scot în evidenţă că şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Vlad Marcoci, s-a implicat să facem această investiţie. Sînt foarte mulţi oameni care au pus suflet la realizarea acestui proiect: domnul director al Complexului Muzeal Judeţean, Gheorghe Dumitroaia. Vă spun sincer, nu ştiu dacă îl mai recunoaşte soţia, pentru că aici a stat un an de zile. Nu trebuie să uităm oamenii minunaţi. Nu trebuie să uităm constructorul, acest om inimos. Sînt oameni care se bucură de bucuria noastră, că avem ce să admirăm. Cînd am vrut să începem acest proiect ne-am dat seama că nu avem banii de cofinanţare. Am ajuns să rugăm Consiliul Judeţean să ne ajute, să ne dea aceşti bani. Şi ne-a ajutat. Pentru toţi aceşti oameni cerem binecuvîntarea lui Ştefan, să ne dea sănătate, să ne vedem copiii terminînd acest proiect. Vă mulţumesc tuturor pentru că existaţi şi sînteţi alături de noi. Doamne ajută!” Pe fondul emoţiilor cei prezenţi au fost marcaţi de jocul actorilor teatrului din Botoşani care au interpretat plecarea în nemurire a lui Ştefan Cel Mare şi Sfânt din binecunoscuta piesă de teatru “Apus de Soare”. De asemnea cei care au contribuit la realizarea proiectului Reabilitarea Cetatea Neamţului au primit titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Tîrgu Neamţ. Anca Boagiu fost ministru al integrării europene, a contribuit la obţinerea finanţării a declarat imediat după ce a primit diploma, placheta şi sceptrul oferite de oficialităţile locale.
“Trebuie să vă mărturisesc că este o onoare pentru mine, o împlinire, să fiu aici, alături de dumneavoastră. Vă mulţumesc dumneavoastră, domnule primar, autorităţilor locale, foştilor mei colegi din Ministerul Integrării Europene, pentru eforturile pe care le-aţi făcut pentru a dovedi că statutul de stat european prezintă şi beneficii. Am reuşit să reabilităm Cetatea Neamţului cu bani europeni. Este un proiect de 3 milioane de euro din fonduri Phare, un proiect care, iată, ne dă posibilitatea să ne reîntoarcem în istorie, să fim mîndri că avem o astfel de istorie, să fim mîndri că putem să conservăm istoria noastră, că sîntem români. Nu în ultimul rînd, aş spune că împlinirea acestui proiect reprezintă dovada determinării atît a ministerelor, cît şi a autorităţilor locale, a executanţilor, a proiectanţilor, de a duce la îndeplinire acest proiect. Vă mulţumesc pentru colaborarea de care m-am bucurat din partea dumneavoastră în calitatea de ministru al Integrării Europene. Mă bucur şi sînt mîndră că sînt româncă. Numai bine tuturor!”
Primarul oraşului Tîrgu Neamţ a profitat de prezenţa în cetate a ministrului Culturii Theodor Paleologu şi a obţinut de la dânsul promisiunea că se va primi sprijin pentru reconstruirea bisericii din Bejeni. “Pentru mine reprezintă o foarte mare bucurie să fiu alături de dumneavoastră. Aş putea spune că prezenţa mea aici este o întîmplare. Eu ar fi trebuit să fiu aici duminică, aşa era trecut în programul meu. Dar ştiţi cum e, hazardul aranjează lucrurile. De fapt, aici nu e vorba de hazard, ci de providenţă. S-a întîmplat să particip ieri la o emisiune la care a participat, prin telefon, domnul primar Arnăutu. El a spus că sîmbătă taie panglica. Imediat i-am spus că vin şi eu, pentru că e o activitate minunată, îmi place foarte mult să tai panglici. Tăiatul acestei panglici este doar finalul unei munci istovitoare. Ne gîndim la cei care au făcut proiectul, cei care au dat banii efectiv, cei din Consiliul Judeţean, cei din Ministerul Culturii. Este vorba de o muncă asiduă, recunoscută astfel, prin tăierea panglicii. Mă bucur nespus că pot să fiu aici, alături de dumneavoastră. Cetatea Neamţului e foarte stridentă în mintea tuturor românilor. Cu toţii am citit în şcoală “Sobieski şi românii”. Astăzi cetatea a fost redată, simbolic, pentru toată suflarea românească. Este unul dintre simbolurile majore ale românismului. Vă transmit felicitări din toată inima, precum şi multă bucurie şi fericire”. (Theodor Paleologu)
Serile Festivalului Medieval au început cu spectacole tradiţionale, animaţie, teatru pentru păpuşi, cavaleri, domniţe, muzică şi dansuri de epocă şi s-au încheiat în specole folck-rock autentice. Cea mai reuşită zi a fost pe departe ziua de duminică, asta dacă ne aducem aminte de coloanele de maşini care se întindeau până la biserica Sfântul Nicolae şi de superbul foc de artificii pregătit de autoriti, ce aluminat cerul pentru circa 20 de minute.
Patriarhul Daniel nu va mai fi prezent la Zilele Cetăţii Neamţului
iulie 3, 2009
Deşi îşi anunţase prezenţa la manifestări, unde urma să primească titlul de cetăţean de onoare al oraşului Preafericitul Părinte Daniel Patriarhul Bisericii ortodoxe române nu va mai fi prezent la eveniment. Acesta în schimb a transmis felicitări organizatorilor şi mulţumiri pentru acordarea acestui nobil titlu, punctând totodată importanţa Zilelor Cetăţii, ce au profunde semnificaţii religioase.
Traficul pe strada ce duce la Cetatea Neamţului va fi restricţionat
iulie 2, 2009
Traficul pe strada 1 Decembrie 1918 de la policlinică şi până la poalele cetăţii, va fi restricţionat pe durata celor trei zile a festivalului medieval. Drumul va fi folosit pentru ciculaţia oficialităţilor aşteptate la eveniment şi a pietonilor. Cei care vor dorii să ajungă cu maşinile în zona Cetăţii, vor putea folosi digul Ozanei de la pod şi până la centru de fructe de pădure, unde autorităţile au amenajat deja o imensă parcare. De asemenea pentru siguranţa turiştilor un număr impresionant de forţe de ordine din rândul jandarmerie Neamţ se vor alătura poliţiei şi poliţiei comunitare a oraşului pentru prevenirea eventualelor evenimente nedorite.
